Peste 1.100 de deţinuţi sunt încarceraţi în Penitenciarul Timişoara. Dintre aceştia, aproape jumătate au comis recidive după ce au fost puşi în libertate. Majoritatea s-au orientat spre furturi şi tâlhării. Reprezentanţii Serviciului de Educare şi Asistenţă Psiho-Socială din cadrul Penitenciarului Timişoara spun că proiectele de reabilitare şi reinserţie socială pe care le desfăşoară în rândul deţinuţilor sunt ineficiente cât timp aceştia, puşi în libertate, se lovesc de prejudecăţile societăţii care refuză să îi accepte şi să contribuie la reintegrarea lor.


Reabilitare dovedită doar după gratii

Specialiştii Serviciului de Educare şi Asistenţă Psiho-Socială din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranţă Timişoara spun că, de-a lungul anilor, au derulat o serie de proiecte care au vizat atragerea în activităţi creative a persoanelor private de libertate, transpunerea gândurilor şi dorinţa de a-şi exprima frustrările suferite în arest în mulaje sau tablouri, de exemplu, ceea ce reprezintă o terapie pentru deţinut.
Dacă ne uităm însă la situaţia deţinuţilor care au comis recidive, statisticile Penitenciarului Timişoara arată că din cei 1.143 de deţinuţi 507 sunt recidivişti, ceea ce reprezintă un procent de 44,36%. Mai mult, la scurt timp după ce au fost repuşi în libertate, cei mai mulţi dintre foştii puşcăriaşi au fost reîncarceraţi, după ce au recurs la furturi sau tâlhării. Astfel că programele şi activităţile educative la care deţinuţii participă pe perioada detenţiei par să nu îşi fi îndeplinit decât formal rolul de reabilitare.
Reprezentanţii Serviciului de Educare şi Asistenţă Psiho-Socială din cadrul Penitenciarului Timişoara spun că eforturile lor de a-i readuce pe deţinuţi pe calea cea bună, astfel încât aceştia să renunţe la obiceiurile rele, sunt zadarnice câtă vreme, odată ieşiţi pe poarta închisorii, foştii deţinuţi se lovesc de prejudecăţile societăţii, în ceea ce priveşte credibilitatea şi comportamentul unui puşcăriaş. “Faptul că deţinuţii recidivează de cele mai multe ori nu este o noutate. Este o situaţie pe care o întâlnim în general în toată Europa, nu doar la noi. Este foarte importantă implicarea comunităţii, conştientizarea acesteia că trebuie să le dea o şansă foştilor deţinuţi să se reintegreze. Or, dacă aceştia nu primesc niciun sprijin pentru a avea o locuinţă – pentru că cei mai mulţi au rupt total relaţiile cu familia –, ori sunt refuzaţi când îşi caută un loc de muncă, cu siguranţă că vor comite alte infracţiuni”, spune comisarul Delia Borza, director adjunct al S.E.A.P.S. din cadrul Penitenciarului Timişoara. Potrivit ofiţerului, pentru o persoană cu cazier pătat obţinerea unui loc de muncă poate deveni echivalentul unei lupte cu morile de vânt, după ieşirea din puşcărie, iar integrarea în câmpul muncii este aproape imposibilă.


Târguri de joburi destinate deţinuţilor

Pentru a le veni în ajutor, din acest punct de vedere, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a organizat mai multe târguri de joburi destinate exclusiv deţinuţilor. Stimularea participării deţinuţilor la viaţa economică şi socială, atenuarea factorilor de risc care conduc la marginalizarea şi excluderea persoanelor care execută sau au executat o pedeapsă cu închisoarea, pregătirea foştilor deţinuţi în vederea susţinerii unui interviu de angajare şi informarea lor asupra locurilor de muncă, cât şi asupra cerinţelor angajatorilor sunt principalele obiective ale Serviciului de Educare.
De altfel, specialiştii S.E.A.P.S. Timiş desfăşoară diverse proiecte care constau în învăţarea unei meserii, de tâmplar sau croitor, precum şi cursuri pentru însuşirea unui vocabular şi a unui comportament civilizat, menite să-i ajute pe deţinuţi la interviul pentru angajare, după liberare. “Circa 20% dintre deţinuţii din penitenciar sunt muncitori calificaţi. De aceea, sunt incluşi în programe prin care îi învăţăm cum să se descurce în societate, îi şcolarizăm până la zece clase şi îi instruim prin cursuri de calificare profesională, pentru ca aceştia să aibă o diplomă recunoscută de Ministerul Muncii. Dar degeaba fac mari progrese în penitenciar dacă atunci când sunt puşi în libertate sunt discriminaţi pe piaţa muncii şi se întorc în mediul infracţional”, mai spune Delia Borza, care admite, însă, că recidiva ţine şi de personalitatea deţinuţilor.
Potrivit acesteia, pe parcursul anului viitor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor intenţionează să demareze un nou program de reinserţie socială a deţinuţilor, 500 de condamnaţi din toată ţara urmând să fie incluşi într-un program de recalificare profesională, care să le dea o şansă la un loc de muncă după eliberare.