Arderile de mirişti pot deveni oricând dezastre ecologice

Agricultura făcută după ureche în Timiş face ca periodic să se producă în judeţ nu doar mini-dezastre ecologice, ci şi situaţii care pot evolua în adevărate catastrofe naturale. Incendierea miriştilor, rămasă de pe vremuri ca o metodă „extremă” de curăţare a terenurilor agricole, continuă să fie practicată în mod intensiv în Timiş, mulţi dintre adepţii acestor tehnici agricole neavând niciun fel de autorizaţii în acest sens. De aceea, multe incendii de acest gen sunt scăpate de sub control, o astfel de situaţie apărând şi zilele trecute când un incendiu, lăsat nesupravegheat lângă Timişoara era să cuprindă întregul Depozit de Zgură şi Cenuşă al Colterm.

Garda de Mediu, cu ochii pe agricultorii „piromani”

Deşi nu este recomandată de specialiştii din domeniul agricol, iar structurile de mediu comunitare se chinuie de ani de zile să convingă autorităţile ro­mâne să interzică complet aceas­tă tehnică de curăţare a tere­nurilor, arderile de mirişti con­tinuă să fie utilizate intensiv de către agricultorii care consi­de­ră această metodă eficientă şi, mai ales, ieftină. Majoritatea habar nu au că trebuie să obţi­nă avize şi autorizaţii pentru a desfăşura acest gen de opera­ţiuni, iar Garda de Mediu Timiş a fost nevoită în ultimele săptă­mâni să acţioneze în mod con­stant pentru a limita efectele unor astfel de incendieri scăpa­te de sub control.

Un aseme­nea incendiu, pornit zilele tre­cute şi scăpat de sub control de către o serie de proprietari de terenuri agricole din apro­pie­rea Timişoarei, s-a extins către Depozitul de Zgură şi Cenuşă al Colterm, putându-se ajunge nu doar la un incendiu care cu greu putea fi ţinut în frâu, riscând să se extindă spre oraş, ci şi la o adevărată cata­strofă ecologică, la câţiva kilo­metri de Timişoara.

„S-a dat foc fără să se res­pecte nişte minime măsuri de prevenire a extinderii incen­diilor, şi dacă nu se intervenea rapid, situaţia ar fi fost extrem de gravă. A luat foc toată vege­taţia uscată din zonă, şi Depo­zitul de Zgură risca să fie cu­prins de flăcări. Am stat de vorbă în acest sens cu cei de la Colterm, care s-au angajat să ia, pe viitor, măsuri pentru o mai bună pază şi securizare a zonei”, ne-a declarat Marian Eperieş, comisarul-şef al Găr­zii de Mediu Timiş.

Deşi nu au voie să dea foc resturilor uscate de pe terenuri decât dacă re­spectă anumite condiţii (vege­taţia nu trebuie arsă pe cani­culă, trebuie să nu fie noapte, să nu bată vântul, tre­buie să existe pregătite cisterne cu apă şi trebuie săpate şanţuri de jur împrejur ca să se evite propa­garea, iar focul trebuie să încea­pă de la şosea şi să continue spre interiorul parcelei), timi­şenii nu prea ţin seama de lege.

În fiecare zi, în judeţ se semnalează în jur de 15 incen­dii de mirişte. Aceasta cu toate că persoanele care nu respectă normele de mediu riscă din partea Gărzii de Mediu amenzi între 3.000 şi 6.000 de lei.

Marian Eperieş mai spune că, deşi problema arderii neau­tori­zate de mirişti poate părea una care poate fi uşor ţinută sub control, lucrurile sunt des­tul de complicate, mai ales că în judeţ există câmpuri petroli­fere şi sonde cu care se extrag ţiţei şi gaze naturale. „Cea mai dificilă situaţie e aceasta legată de câm­purile de exploatare petrolieră. Un incediu care scapă de sub control şi ajunge în aceste zone poate avea con­secinţe dintre cele mai grave. De aceea, ape­lul nostru inclu­siv, către timi­şorenii care merg prin judeţ, e să ne sesizeze imediat ce obser­vă astfel de incendii de mirişte, mai ales în apropierea unor localităţi sau a unor câmpuri de exploatare pe­trolieră”, spune şeful Gărzii de Mediu Timiş.

Nu în ultimul rând, din cau­za fumului foarte gros emis de vegetaţia care arde şi având în vedere că multe mirişti cărora li se dau foc sunt în imediata ve­cinătate a drumurilor jude­ţene şi naţionale, aceste incen­dii pot cauza şi accidente din­tre cele mai grave, vizibilitatea şoferilor fiind blocată de per­delele de fum. „Importanţa respectării prevederilor legale este subli­niată, de asemenea, ca şi carac­ter preventiv, pentru preveni­rea unor eventuale ac­cidente de circulaţie datorate scăderii vizibilităţii în timpul incendierii miriştilor”, spun reprezentanţii Gărzii de Mediu Timiş.

În plus, nu puţine au fost situaţiile în care aceste incendii scăpate de sub control s-au ex­tins şi spre zone protejate sau rezervaţii naturale, distrugând habitate extrem de valoroase la nivelul judeţului. Şi, deşi dis­trugerile provocate de aceste arderi necontrolate sunt ex­trem de mari, făptaşii scapă, de cele mai multe ori, doar cu o amen­dă modică.

Avize şi autorizaţii ignorate

Proprietarii de terenuri care vor să practice această metodă de a-şi curăţa ogoarele trebuie să obţină, pentru a fi în legali­ta­te, autorizaţii de la şase insti­tuţii diferite.„La noi vin pentru obţinerea de avize, pentru cură­ţarea miriştilor prin ardere, în vederea eliminării vegetaţiei ex­cesive şi a paraziţilor şi dău­nă­torilor. Dar nu e suficient avi­zul nostru, proprietarii trebuind să obţină autorizaţii de la mai multe instituţii de profil, inclu­siv de la Pompieri. Oricum, noi nu dăm autorizaţii tuturor celor care solicită astfel de avize, ci doar celor care îndeplinesc anu­mite condiţii : asigurarea pazei, delimitarea suprafeţei care va fi curăţată prin ardere prin una sau două brazde de arătură şi aşa mai departe”, spune Tibe­riu Lelescu, directorul Direc­ţiei pentru Agricultură şi Dez­voltare Rurală Timiş.

Reprezentanţii Inspec­to­ra­tului pentru Situaţii de Urgenţă Banat susţin că, de obicei, în partea de vest a judeţului apar cele mai multe probleme legate de arderile de mirişti neautori­zate. „În general, am avut in­ter­venţii pentru incendii de acest gen pe suprafeţe mari la Sân­nicolau, Deta sau Lugoj. De fiecare dată a fost vorba de aprinderea unor suprafeţe mari de vegetaţie uscată, focul pro­pa­gându-se rapid”, declară prim-adjunctul I.S.U. Banat, maior căpitan Lucian Mihoc.

Chiar şi Primăriile au fost implicate în ultima perioadă în procedurile de autorizare a ope­raţiunilor de ardere de mirişti.„Din orice localitate se pot cere astfel de avize de la serviciile de voluntari pentru situaţii de urgenţă de la primării. Autori­za­ţiile obţinute se numesc permise de lucru cu focul şi implică o se­rie de responsabilităţi clare din partea deţinătorilor de terenuri – aceştia nu trebuie să ardă mi­rişti mai mari de zece hectare, să delimiteze cu brazde de ară­tură suprafeţele arse şi să aibă în imediata apropiere a supra­feţeie incendiate substanţe de stingere rapidă a focului. Din păcate, puţini sunt cei care so­licită astfel de permise de lucru cu focul, mulţi incendiind mi­rişti fără să aibă niciun fel de autorizaţie”, mai spune ad­junctul I.S.U. Banat.

Oamenii sunt încurajaţi să continue cu astfel de practici şi din cauza cuantumului mic al amenzilor pe care îl pot da pen­tru astfel de fapte reprezen­tan­ţii I.S.U. Banat. Astfel, amenda pentru incendierea neautori­zată de mirişti variază între 50 şi 2.000 de lei – sume ade­sea infime în raport cu pagu­bele produse de aceste  incendii scăpate de sub control. Aşa că, decât să închirieze utilaje care să asigure o curăţare în condiţii de siguranţă a terenurilor agri­cole de vegetaţia uscată, mulţi proprietari preferă să-şi asume riscul amenzii, chiar şi în even­tualitatea în care sunt sancţio­naţi curăţarea terenurilor prin incendiere continuând să ră­mână mai ieftină decât alte proceduri de acest gen ce nu implică focul.

Tocmai din cauza numă­rului mare de incendii de mirişti scăpate de sub control, adesea extinse în rezervaţiile naturale din judeţ, reprezentanţii Agen­ţiei pentru Protecţia Mediului Timiş au hotărât să nu mai acorde avize de incendiere de­cât în condiţii foarte stricte.

Astfel, Agenţia pentru Pro­tecţia Mediului Timiş emite ac­ceptul pentru desfăşurarea ac­tivităţii de incendiere doar în baza unui set de acte ce cuprin­de notificare către Inspectora­tul pentru Situaţii de Urgenţă, notificare către Garda Naţio­na­lă de Mediu – Comisariatul Ti­miş, act doveditor de la Direcţia Fitosanitară privind prezenţa bolilor sau dăunătorilor pe tere­nurile ce fac obiectul solicitării şi   acceptul primarilor din loca­litatea pe care se află situat te­renul. „Agenţia pentru Protec­ţia Mediului Timiş nu va da ac­ceptul pentru incendierea tere­nurilor în scopul eliberării aces­tora de resturile vegetale rezul­tate în urma recoltării”, speci­fi­că reprezentanţii A.P.M. Timiş.

O rată foarte mare de incendii scăpate de sub control

La media de un incendiu pe zi, existentă în momentul de faţă în judeţul de Timiş, cele mai multe situaţii-limită gene­rate de flăcări scăpate de sub control sunt cele legate de incendierea de mirişti. 

Conform I.S.U. Banat, lo­ca­li­tăţile în preajma cărora s-au produs cele mai multe incendii de acest tip sunt Ti­mişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Făget, Sânmihaiu Ro­mân, Buziaş, Ciacova, Săcălaz şi Variaş.

Tocmai de aceea încă din 2010 reprezentanţii I.S.U. Ba­nat şi-au propus să înregistreze o reducere semnificativă a ar­derilor necontrolate, cu priori­tate a miriştilor şi a vegetaţiei uscate, deoarece la acest tip de intervenţii în anul 2009 Timişul se situa pe primul loc în ţară. Anul trecut s-a reuşit dimi­nuarea semnificativă a aces­tora atât numeric, cât şi ca su­prafeţe afectate (90% sunt au fost sub 3 hectare). Însă în acest an tendinţa este una de creştere a numărului de incen­dii de acest tip.