Arhiva sentinţelor, “înţepenită” în februarie 2010

În mai 2009, în urma iniţiati­velor unui grup de judecători din noul val, dintre care o parte se regăsesc în prezent în componenţa actuală a Consiliului Superior al Magistraturii, se năştea Jurindex, o noutate absolută în justiţia românească, reprezentând o arhivă la zi a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de toate instan­ţele din ţară. După câteva luni de funcţionare normală, Jurindex a fost lăsat fără finanţare de structurile Ministerului Justiţiei, aşa că în prezent, în ceea ce priveş­te sentinţele date în Timiş, portalul a rămas cu actuali­zarea la perioada februarie 2010, aceasta cu toate că e indicat în raportările de ţară pe domeniul justiţiei ca un instrument actualizat de “deschidere” a justiţiei către contribuabili.

Portal rămas blocat în timp

Orice justiţiabil timişean care încearcă să vadă pe mult-discu­ta­tul portal Jurindex, forma extinsă a unei hotărâri judecătoreşti care îl interesează şi, poate, îl afectea­ză, constată că după momentul februarie 2010 nu mai există nicio hotărâre judecătorească dispo­ni­bilă, dată de instanţele din subor­dinea Curţii de Apel Timişoara.

În ciuda promisiunilor reali­zate în acest sens, nici Ministerul Justiţiei, nici Consiliul Superior al Magistraturii nu au mai dat bani pentru acest proiect, care e pre­zentat totuşi în raporturile de ţară ca o “bilă albă” în ceea ce priveşte de­mersurile făcute pentru o justi­ţie mai transparentă. Ca atare, nu a mai existat posibilitatea arhivării hotărârilor judecătoreşti, portalul rămânând blocat în timp. Aşa se face că, dintr-unul dintre cele mai interesante proiecte legate de re­forma în justiţie, Jurindex a rămas un site uitat, care abia strânge 6.000 - 7.000 de vizitatori unici pe lună.  

Acest aspect era remarcat şi  în ultimul raport al Comisiei Euro­pene, în care se preciza că “deşi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie publică în continuare textul inte­gral şi rezumatele unei selecţii de decizii pe site-ul său de internet, precum şi buletinele trimestriale ale casaţiei, iar alte instanţe publi­că anumite decizii, în ultima perioa­dă pe portalul de internet naţional Jurindex nu au mai fost adăugate alte decizii judecătoreşti”.

Speranţe mari

Considerat “cel mai ambiţios şi mai important proiect al justiţiei române din ultimul secol”, Jurin­dex oferea o serie de avantaje evi­dente. În primul rând, era un in­strument de control al conducerii instanţelor în ceea ce priveşte pu­blicarea la termen a textului, res­pectiv a motivaţiei hotărârilor jude­cătoreşti. Aplicaţia făcea inutilă menţinerea de către instanţe a re­gistrelor în format de hârtie şi aju­ta în mod substanţial la unificarea practicii judiciare. “Azi, pentru fapte penale identice, judecate în două locuri diferite, cuantumul pedepsei este diferit; azi, un copil este dat mamei, iar în alt judeţ co­pilul este dat tatălui, deşi condiţiile oferite de părinţi sunt similare în cele două dosare; azi, într-un judeţ se dau daune morale de un leu, în timp ce în altă instanţă daunele mo­rale sunt de 50.000 de euro”, spune judecătorul Cristian Danileţ, unul dintre membrii C.S.M. care sprijină acest proiect. În acest sens, în acest an Cristian Danileţ a făcut apel inclusiv pentru redirecţiona­rea a 2% din impozitul pe venit pen­tru finanţarea Jurindex. În varian­ta în care se găseau fonduri, se spera extinderea Jur­index prin scanarea electronică a dosarelor şi postarea acestora pe site, şi se spera, de asemenea, că se va ajun­ge la situaţii în care să se facă au­dieri pe internet şi chiar să se jude­ce integral unele dosare prin in­termediul contactului online între justiţiabili şi judecători.

Deocamdată însă, aceste pro­iecte sunt utopii, atâta vreme cât nu se găsesc banii necesari pen­tru finanţarea actualizării porta­lului, care nu cuprinde nici măcar o singură sentinţă pronunţată în 2011 în instanţele timişene.

În acest context, este de neîn­ţeles faptul că Ministerul Justiţiei nu a găsit resursele necesare pen­tru acoperirea sumei modice nece­sare funcţionării site-ului Jurindex, în condiţiile în care doar în Timiş a investit jumătate de milion de euro în clădirea Judecătoriei Jimbo­lia, pe care nu a folosit-o niciodată. Clădirea a fost finalizată în anul 2006. De atunci ar fi putut fi dată în folosinţă. Însă, spun repre­zentanţii Primăriei Jimbolia, “au existat persoane la nivelul C.S.M. şi al Ministerului Justiţiei care s-au opus înfiinţării acestei Judecătorii, pe motiv că ar fi un volum de do­sare prea mic”. În acest an Minis­terul Justi­ţiei a reconfirmat că nu există intenţia ca Judecătoria Jimbolia să mai fie utilizată vreo­dată, ceea ce înseamnă că in­ves­tiţia în acest imobil a fost ab­solut inutilă.

Discreţie exagerată

În ceea ce priveşte felul în care sunt postate pe Por­ta­lul Jurindex sentinţele defi­nitive şi irevocabile, care în mod normal pot fi făcute pu­blice fără niciun fel de pro­blemă, şi aici se remarcă o carenţă de transparenţă, în­trucât se ascunde, prin ini­ţiale, identitatea justiţiabili­lor, chiar şi când e cazul unor litigii între structuri publice, cum e un proces între Sindi­catul Pro AS, al angajaţilor din sistemul de asistenţă socială, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş şi Consiliul Judeţean Timiş, la care sentinţa şi procesul-verbal al ultimei şe­dinţe de judecată sunt pre­zentate în această formă ci­frată : “La apelul nominal fă­cut în şedinţă publică, se pre­zintă pentru intervenientul-recurent Sindicatul Activ T, preşedinte M. S., pentru reclamantul-intimat Sin­di­catul Pro AS T preşedinte N. D., pentru pârâta-intima­tă Direcţia de Asistenţă So­cială şi Protecţia Copilului T, consilier juridic S. D., lipsă fiind pârâtul-intimat Consi­liul Judeţean T, interve­nien­ţii-intimaţi D. J. şi E. S. şi garantul-intimat Ministerul Internelor şi Reformei Ad­ministrative”...