Dacă termenele promise de Ministerul Transporturilor pentru autostrăzile din vestul ţării vor fi respectate, se poate anticipa că ar putea apărea noi conflicte legate de siturile arhologice descoperite pe traseul acestor ample lucrări de infrastructură. Anticipând noi controverse pe această temă, Ministerul Transporturilor a propus, miercuri, un Program Naţional de Cercetare Arheologică, menit să urmărească respectarea legii în ceea ce priveşte cercetarea „siturilor de autostradă”, dar şi să nu întârzie derularea construcţiei autostrăzilor.


Un proiect ambiţios

Inclusiv în vestul ţării au existat în ultimii ani argumente care i-au situat în tabere adverse pe arheologi şi pe constructorii de autostrăzi. Dacă o parte din arheologi susţineau că România e obligată să respecte legislaţia europeană care prevede în mod explicit cercetarea siturilor arheologice descoperite cu prilejul săpăturilor pentru autostradă, firmele antreprenoare care se ocupau de proiectele de infrastructură contractate susţineau că arheologii le-ar întârzia munca, dându-le peste cap planurile iniţiale.
Pentru a preîntâmpina viitoare situaţii conflictuale pe această temă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, a iniţiat un proiect de ordin prin care se iniţiază „Programul Naţional de Cercetare Arheologică Autostrada”, declarat program prioritar de interes naţional. Acest program are ca scop “rezolvarea rapidă a problemelor legate de protejarea patrimoniului arheologic pentru derularea marilor proiecte de infrastructură rutieră, respectiv construcţia autostrăzilor”, iar în el vor fi cooptate părţile direct implicate – Muzeul Naţional de Istorie a României şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. 
Obiectivul declarat al acestui program este „cercetarea patrimoniului arheologic, inclusiv înregistrarea totală a datelor rezultate din săpături, precum şi publicarea integrală a rezultatelor cercetării”, deşi proiectul a fost văzut mai degrabă ca o propunere de armistiţiu, între arheologi şi „drumari”.


Autostrada Arad - Timişoara, studiu de caz

Un caz tipic în care munca constructorilor de autostrăzi s-a suprapus cu cea a arheologilor a fost cel al construcţiei autostrăzii Arad -Timişoara. Săpăturile pentru autostradă au generat cel mai mare şantier de descărcare arheologică deschis vreodată în vestul ţării, fiind descoperite, în siturile de pe traseul autostrăzii, morminte romane foarte valoroase, cu obiecte funerare, vase de lut, obiecte din argint, bronz şi chihlimbar. Totodată, arheologii au cercetat şi „valul roman”, o construcţie de pământ care se întindea de la Vrsac până la Budapesta, având rolul de a împiedica pătrunderea invaziilor venite din afara Imperiului Roman. 
În acest proiect, de o foarte mare amploare, a fost nevoie să fie cooptaţi specialişti din muzeele din Timişoara, Reşiţa, Arad, Turnu-Severin, Slobozia, Mangalia, precum şi de la Institutul de Arheologie Cluj şi Universitatea din Alba-Iulia.
În total, pe traseul autostrăzii au fost identificate 14 situri arheologice, şi s-a lucrat concomitent şi la şapte situri. Unul dintre cele mai bogate situri a fost descoperit în zona Giarmata, unde a fost dezgropat un mormânt ilir, din secolul VI î.Ch.
Arheologul Dan Ciobotaru, directorul Muzeului Banatului, este de părere că un proiect centralizat de tipul celui propus de Ministerul Transporturilor – Programul Naţional de Cercetare Arheologică „Autostrada” – este binevenit, existând nevoia unei sistematizări şi a unor politici ceva mai coerente în acest domeniu. „Noi, pe partea de cercetare a siturilor arheologice de pe traseul Autostrăzii Arad - Timişoara, ne apropiem de final. O parte din situri se închid săptămâna viitoare. S-a lucrat în ritm susţinut, cu şapte echipe concomitent”. În opinia sa, în mod normal, „descărcarea” arheologică a traseului unei autostrăzi ar trebui să se realizeze cu un an înainte de construcţia propriu-zisă, pentru a nu se crea diferende între arheologi şi contructori, iar siturile să fie investigate corespunzător. La rândul său, arheologul timişean Florin Draşovean susţine că oricum nu s-a pus problema, în cazul autostrăzii Arad - Timişoara ca traseul stabilit iniţial să fie în vreun fel deviat pentru investigarea corespunzătoare a unor situri arheologice. „Traseul a fost şi a rămas bătut în cuie de la început. Este o utopie să se creadă altceva. Ar fi generat cheltuieli suplimentare de ordinul milioanelor de euro ca traseul autostrăzii să fie deviat în funcţie de siturile arheologice identificate”.


Legislaţie perfectibilă

Anul trecut, la o vizită în vestul ţării, preşedintele Traian Băsescu a declarat, vizitând şantierul autostrăzii Arad - Timişoara, că trebuie modificată legislaţia privind siturile arheologice de pe traseele autostrăzilor, deoarece acestea duc la prelungirea termenelor de execuţie a lucrărilor. „Am rezolvat problema exproprierilor, dar n-am rezolvat problema siturilor arheologice. În Italia, dacă stăteau cu autostrăzile după siturile arheologice, nu ar fi construit niciun kilometru de autostradă. Dar la noi lucrurile se întâmplă cam aşa : se găseşte ceva pe traseul autostrăzii, se stopează autostrada. Dar, se poate căuta acolo unde s-a găsit şi în stânga şi în dreapta autostrăzii şi arheologii pot să studieze cât vor şi pe distanţe mult mai mari”.
Pe de altă, parte, nu puţine au fost situaţiile în care, pentru a justifica derularea lentă a unor proiecte de infrastructură, unele firme contractoare dădeau vina pe arheologi, deşi, pe traseul porţiunii de drum la care lucrau, existau foarte puţine situri arheologice, închise rapid în urma cercetării.