Mizând pe bani obţinuţi din finanţări europene pentru a resuscita sistemul centralizat de încălzire al oraşului, Primăria Timişoara a decis să achiziţio­neze, la început de ani, servicii de asistenţă tehnică de peste trei milioane de lei. Serviciile sunt necesare managementului proiectului cu care se vor atrage banii comuni­tari necesari acestei investiţii de amploare. Repre­zentanţii Federaţiei Asociaţiilor de Locatari din Timişoara susţin însă că sunt sceptici cu privire la derularea acestui proiect şi că, înainte de implementarea acestuia, Primăria ar trebui să se asigure că sistemul centralizat de încălzire are un viitor, în oraş.


Un proiect pentru căldura timişorenilor

La începutul acestei luni, Primăria Timişoara a anunţat că intenţionează să achiziţioneze servicii tehnice aferente managementului unui proiect mai vechi, al cărui scop e eficientizarea sistemului centralizat de încălzire din Timişoara, pentru stoparea pierderilor şi confor­marea la cerinţele europene de mediu.
Acest proiect, numit „Retehno­lo­gizarea sistemului centralizat de termo­ficare din municipiul Timişoara în ve­derea conformării la normele de pro­tecţie a mediului privind emisiile po­luante în aer şi pentru creşterea efi­cienţei în alimentarea cu căldură ur­bană”, se vrea a fi finanţat din fonduri europene. Aceasta este, de altfel, sin­gura posibilitate de finanţare, pentru că valoarea sa nu ar putea fi, cu siguranţă, suportată din bugetul local, mai ales în actualul context economic.
Foarte interesant e că doar pentru serviciile tehnice necesare managemen­tului proiectului, Primăria Timişoara e dispusă să cheltuie 3,02 milioane de lei, fără TVA, contractul având ca ţintă im­plementarea cu succes a proiectului de retehnologizare a sistemului centra­lizat de termoficare, şi presupunând servicii de cosultanţă în management, consultanţă privind gestionarea proiec­telor, consultanţă în publicitate şi proiectare şi servicii pentru mediu.
Deşi va fi obligată, la această va­loa­re, să facă licitaţie, Primăria Timişoa­ra va ţine cont în atribuirea firmei câşti­gătoare şi de nişte criterii mai mult sau mai puţin abstracte, cum ar fi „organi­zarea şi planificarea în timp a servi­ciilor prestate pe durata contractului” sau „gradul de înţelegere a obiectivelor proiectului şi a rezultatelor aşteptate”, rămânând în acest sens speranţa că aceste criterii nu vor fi sursa unor contestaţii ale procedurii de atribuire, adresate Consiliului Naţional de Solu­ţionare a Contestaţiilor.


Preşedinte F.A.L.T. : „Nu se ştie dacă va mai exista sistemul de încălzire centrală”

Proiectul de retehnologizare a sis­temului de încălzire centrală promovat de Primăria Timişoara nu a impre­sio­nat conducerea Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara. „De ani de zile auzim vorbindu-se de o strategie energetică a Timişoarei, asta încă de când era Viorel Oancea primar. Şi nu am mai reuşit să o vedem, şi nu ştim dacă există”, spune Petru Olariu, preşedintele F.A.L.T.
În opinia sa, faptul că proiectul de retehnologizare şi eficientizare a sis­temului centralizat de termoficare va fi realizat cu bani europeni poate con­stitui o garanţie a reuşitei şi corecti­tudinii. „Dacă vor fi bani europeni, şi vor fi bani mulţi, vor fi şi verificări pe măsură, în ceea ce priveşte buna gestionare a pro­iectului. Forurile europene, dacă vor da atâţia bani, vor avea grijă ca proiectul să se deruleze într-un mod corect”.
Totuşi, mai spune Petru Olariu, în momentul de faţă nu se ştie dacă această investiţie are o ţintă clară, întrucât nu există certitudinea că, în anii următori, sistemul centralizat de termoficare va rezista în Timişoara. „Un asemenea proiect e foarte compli­cat şi foarte greu de implementat în momentul în care nu se ştie spre ce se îndreaptă de fapt, Timişoara, din punct de vedere al fur­nizării de agent termic. Pentru că acum nu există certitudinea că acest sistem centralizat de termofi­care va rezista. Dacă va fi o campanie de debranşări în serie? Eu cred că aces­ta e un aspect pe care Primăria ar fi tre­buit să-l lămu­rească înainte să se apuce de imple­mentarea proiectului. Pentru că altfel băgăm bani în pământ şi în nişte utilaje despre care consta­tăm ulterior că nu mai avem nevoie”.