Austeritatea continuă până în 2014

Pentru a pune capăt speculaţiilor legate de iniţiative populiste de mărire a pensiilor şi salariilor din sistemul bugetar, Guvernul a anunţat continuarea politicilor de austeritate şi prudenţă bugetară până în anul 2014. Evoluţia contextului economic internaţional pare să justifice aceste măsuri, însă rămâne de văzut dacă ele vor continua şi în 2012, an electoral. Există, însă, voci avizate din zona analizei macro-economice care susţin că, fără măsurile de austeritate aplicate până în prezent, România ar fi fost în prezent într-o situaţie similară cu cea a Greciei.

Politicile de prudenţă bugetară continuă

Probabil, motivat de con­textul economic global, care pare să prevestească intrarea într-o nouă perioadă de rece­siune, Guvernul a anunţat con­tinuarea politicilor de austeri­tate pe următorii doi ani.

Astfel, Guvernul va sista pâ­nă în anul 2014 acordarea ti­che­telor de masă, cadou şi de vacanţă pentru angajaţii din instituţiile publice, va bloca şi anul viitor acordarea de premii pentru bugetari şi va continua sistemul de compensare doar cu ore libere a muncii prestate în afara timpului normal de lu­cru. Politica de blocare a anga­jărilor în sistemul public, prin ocuparea unui singur post din şapte vacantate, va fi menţi­nu­tă atât anul viitor, dar şi în 2013, tot până în anul 2014 urmând să fie extinsă şi interdicţia de achiziţionare de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică pentru instituţiile publice.

Prin blocarea ocupării pos­turilor vacante în sistemul pu­blic, Guvernul estimează eco­nomii la cheltuielile de personal de 1,72 miliarde lei în 2012 şi 1,99 miliarde lei în 2013. De asemenea, economiile estima­te din sistarea tichetelor de ma­să, cadou şi de vacanţă sunt de 9,1 miliarde lei în 2012 şi 9,6 miliarde lei în 2013. 

Totodată, Executivul va bloca până în anul 2014 majo­rarea unor pensii, programată prin Legea pensiilor să fie apli­cată anul viitor, motivând că lipsa unui cadru sustenabil de aplicare a legii va creşte defi­citul bugetului asigurărilor so­ciale de stat şi poate avea con­secinţe grave în plata dreptu­rilor sociale. Noua lege a pensii­lor, adoptată de Guvern şi in­trată în vigoare la 1 ianuarie 2011, prevede că pensionarii care au lucrat în condiţii deo­sebite de muncă după 1 aprilie 2001 vor beneficia de o majo­rare a punctajelor lunare cu 25%, iar persoanelor ieşite la pensie în acest an le va fi apli­cat la rândul lor un indice de corecţie calculat ca raport în­tre 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată. 

Strategia fiscal-bugetară a Guvernului pentru perioada 2012 - 2014 relevă însă că Gu­vernul va amâna până în anul 2014 acordarea acestor drep­turi, motivând că aceste majo­rări determină cheltuieli supli­mentare ale bugetului asigu­ră­rilor sociale de stat cu aproxi­mativ 865 milioane lei la nive­lul unui an.“Având în vedere că lipsa unui cadru sustenabil de implementare a Legii pri­vind sistemul unitar de pensii publice, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011, poate crea con­secinţe grave în ceea ce pri­veşte acordarea drepturilor de asigurări sociale şi majorarea deficitului bugetului asigură­rilor sociale de stat, se propune amâ­narea până în anul 2014 a apli­cării acestor prevederi, în ceea ce priveşte acordarea ma­joră­rii punctajelor lunare cu 25% pen­tru persoanele care au desfăşu­rat activităţi în condiţii deose­bite de muncă după 1 apri­lie 2001 şi aplicarea unui indice de corecţie la punctajul mediu anual pentru persoanele în­scri­se la pensie începând cu 1 ia­nua­rie 2011”, se arată în document.

Ne pregătim pentru o nouă criză?

E greu de estimat care va fi impactul acestor măsuri pe termen lung şi al evoluţiei eco­nomiei globale asupra climatului economic local. Cert e că, cu o rată a şomajului scăzută sub 2%, economia Timişului dădea sem­ne de revenire. Numărul total de şomeri indemnizaţi din pre­zent, aproximativ 6.300, se apropia de cel din anul 2008, de dinaintea izbucnirii crizei.

Şi datele Registrului Co­merţului Timiş par să indice un reviriment la nivelul economiei judeţului. În ultima lună, la Re­gistrul Comerţului au existat 397 de înmatriculări de firme noi, şi doar 68 de radieri de so­cietăţi comerciale, aceasta în condiţiile în care au existat pe­rioade foarte lungi, din momen­tul declanşării crizei, când ra­dierile depăşeau ca număr înma­triculă­rile de firme la nivelul judeţului.

Reacţii deloc entuziaste din partea pensionarilor şi a sindicaliştilor

Cum era de aşteptat, veştile legate de strategia anti-criză pe termen lung nu au fost primite foarte bine nici de pensionari, nici de sindicatele care repre­zin­tă angajaţii din sectorul bugetar.

“Existau informaţii că s-ar putea aplica o indexare a pen­siilor chiar în luna octombrie a acestui an. Acum se confirmă însă cu lucrurile nu vor sta aşa. Deşi cu o creştere a valorii punc­tului de pensie, şi nu cu eco­nomate se poate contribui la creşterea nivelului de trai al pensionarilor”, crede Nicolae Suciu, preşedintele Ligii Pen­sionarilor Timiş.

Ştefan Gogoşanu, liderul Cartelulului Sindical Alfa, care reprezintă sindicate din siste­mul bugetar, crede că strategia anunţată nu e cea mai inspirată şi că, în condiţiile în care se vor­beşte despre austeritate şi refor­mă de trei ani, ar fi trebuit să se anunţe şi un punct final al aces­tor politici. “În ceea ce priveşte disponibilizările din sistemul bugetar, despre care s-a spus că vor continua, ele ar fi eficiente doar dacă s-ar face corect, nu trun­chiat, nu pe nepotisme şi nu pe criterii politice. În plus, nu există o strategie coerentă, de la care să se plece. Nu s-a făcut nici un studiu în care să se ajun­gă la concluzia că într-un anu­mit sector e nevoie de un anu­mit număr de angajaţi, pentru ca lucrurile să funcţioneze normal, iar disponibilizările să nu ducă la o înrăutăţire a servi­ciilor oferite cetăţenilor”.

Liderul de sindicat recu­noaşte faptul că, dacă sunt sec­toare bugetare în care există deja o criză acută de personal, iar continuarea disponibi­liză­ri­lor ar avea un efect dezas­truos, există şi sectoare “suprapon­derale” din punct de vedere al personalului angajat.

Ştefan Gogoşanu se decla­ră sceptic şi în privinţa faptului că acest program economico-fi­nanciar pe termen lung anunţat de Guvern va putea fi pus efec­tiv în aplicare. “Eu nu cred că acest plan va fi dus la bun sfâr­şit. Iar în acest sens există un ar­gument foarte convingător : anul viitor este an electoral, în care totul se schimbă şi se virează înspre populism. Iar dacă se va schimba Guvernul, cu siguranţă se va schimba şi acest plan, cei care vor veni vor lua alte mă­suri. Nu există coerenţă şi nu există planuri pe termen lung, dincolo de lupta politică”.

Economist Nicolae Ţăran : “Ar trebui să se pună accent pe reducerea datoriei externe”

Conf. univ. dr. ing. Ni­colae Ţăran, profesor la Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor a Universităţii de Vest Timi­şoara, spune că strategia economică pe termen lung anunţată de Guvern negli­jează esenţa problemelor economice ale României: datoria externă. “Doar într-un singur trimestru datoria externă a României a crescut de la 93 de miliarde la 97 de miliarde de euro. Acumularea unei datorii de patru miliarde de euro într-un singur tri­mestru e extrem de îngri­jorătoare. România va avea în perioada următoare mari probleme legate de plata da­toriei externe”.

Economistul timişorean prognozează că disponi­bi­lizările şi îngheţarea pensiilor şi salariilor în mediul bugetar vor avea un efect secundar nedorit : stoparea sau chiar scăderea consumului şi a investiţiilor. “Deşi produsul intern brut a crescut cu 1,7% la începutul acestui an, con­sumul a scăzut cu 0,8%. E un cerc vicios din care e greu să ieşi. La fel au scăzut şi inves­tiţiile. De aceea vedeţi că se fac vizite oficiale în China. Se caută investitorii care nu mai vin din spaţiul european şi nici din SUA”.

Economist Liviu Voinea : “Economia nu se poate dezvolta fără creşterea numărului de angajaţi”

Economistul Liviu Voinea, preşedintele Grupului de Econo­mie Aplicată, este de părere că, deşi există prea mulţi angajaţi în sistemul de stat, în raport cu alte state europene, iar reducerea nu­mă­­rului lor nu se poate face uni­tar pe toate sectoarele aparatului de stat. “E adevărat că sunt sec­toa­re bugetare unde avem exces de personal – în administraţia pu­blică locală, de exemplu. Dar e la fel de adevărat că sunt sectoare, cum e Educaţia sau Sănătatea, unde personalul e în scădere şi e şi extrem de prost plătit. De aceea, nu cred că reducerea de personal în sistemul bugetar se poate face unitar, pentru toate sectoarele. E nevoie de un reglaj mai fin”.

Creşterea numărului de anga­jaţi, fie în sectorul privat, fie în sectorul bugetar, i se pare lui Li­viu Voinea esenţială pentru dez­voltarea economică. “Economia României, în ansablul ei, nu poate fi susţinută să iasă din criză decât prin creşterea numărului de angajaţi. Dacă nu se întâmplă acest lucru, taxele tot mai mari vor fi suportate de un număr din ce în ce mai mic de angajaţi. Iar deficitul bugetar se va accentua”.

Esenţială pentru ieşirea din criză i se pare reprezentantului Grupului de Economie Aplicată şi stimularea consumului : “Econo­mia României nu are cum să creas­că, dacă, prin diverse mă­suri de austeritate, se limitează consumul. Să nu uităm că peste 60% din economia României se bazează pe consumul intern”.