Deşi în ultima vreme s-a vorbit despre existenţa unor transferuri de personal cel puţin ciudate în sistemul vamal, cu vameşi care făceau naveta şi pe distanţe de mai mari de 500 de kilometri, pentru a lucra într-un anumit punct sau birou vamal, Autoritatea Naţională a Vămilor nu pare deloc preocupată de acest fenomen. Dacă, de exemplu, un vameş vine de la Bucureşti, cu avionul, să lucreze la Biroul Vamal Moraviţa, oficialii A.N.V. nu-şi pun niciun fel de întrebări legate de motivaţia care l-ar determina pe un astfel de funcţionar să facă naveta pentru un salariu care, după ajustările din ultima vreme, a ajuns destul de aproape de cel minim pe economie – 700 de lei.


Transferurile de la distanţă, o necunoscută în sistemul vamal

Fenomenul vameşilor navetişti pe distanţe mari a fost adus în discuţie de mai multe ori de presă în ultimii ani, existând informaţii legate de faptul că unii agenţi vamali străbat odată la două zile distanţe şi mai mari de 500 de kilometri pentru a se prezenta la serviciu, la un anumit punct sau birou vamal care, coincidenţă, este şi un punct fierbinte pe harta traficului cu ţigări.
Reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Vămilor spun că, totuşi, în ultimii doi ani, acest fenomen nu s-a manifestat cu pregnanţă în vestul ţării, în sensul că, de exemplu, în 2009 şi 2010 s-a înregistrat un singur transfer la Biroul Vamal Moraviţa a unui funcţionar public. Acesta s-a făcut la cererea acestuia, de la Garda Financiară. Transferul scapă, însă, logicii normale, pentru că la Garda Financiară salariile sunt mult mai mari decât în sistemul vamal. Cât priveşte Biroul Vamal Jimbolia, aici nu s-a înregistrat niciun transfer în ultimii trei ani, potrivit A.N.V. Solicitată să spună dacă, din anii precedenţi, există înrolaţi în sistem agenţi vamali la birourile vamale din vestul ţării, care fac naveta pe distanţe mai mari de 500 de kilometri pentru a veni la serviciu, Autoritatea Naţională a Vămilor evită un răspuns direct, precizând că transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autorităţile sau instituţiile publice fie în interesul serviciului, fie la cererea funcţionarului public. “Transferul se poate face într-o funcţie publică pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevăzute în fişa postului, iar transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al funcţionarului public transferat. În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate, funcţionarul public transferat are dreptul la o indemnizaţie egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu plătit de cinci zile”, spun reprezentanţii Vămii. Totuşi, deşi acest răspuns nu are nicio legătură cu întrebarea, Autoritatea Naţională a Vămilor recunoaşte că nu ţine o evidenţă a domiciliului şi locului de muncă ale funcţionarilor, deci, din punct de vedere al structurii de profil, e perfect normal ca un agent vamal să vină de la Bucureşti pentru a face control al Biroul Vamal Moraviţa. “Faţă de cele solicitate, este necesar a se avea în vedere reorganizarea survenită în 2007, prin preluarea activităţii, dar şi a personalului din fosta Direcţie Regională Vamală Arad, ţinându-se seama de actuala competenţă teritorială a Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara. Distanţa faţă de locul desfăşurării activităţii nu reprezintă o condiţie imperativă, care să fie avută în vedere, decât în cazul reorganizării, cu referire la redistribuirea funcţionarilor publici, iar în acest sens nu există la nivelul autorităţii vamale o statistică realizată în baza acestui criteriu”, spun oficialii A.N.V.
Concluzia e că acest algoritm al “vameşului de la distanţă” poate fi utilizat cu succes. Culmea e că şi la nivel teritorial se susţine că nu există o evidenţă clară pe acest criteriu. “Nu aş putea să vă spun dacă există agenţi vamali care vin de la Bucureşti sau din altă localitate aflată la distanţă ca să lucreze la Moraviţa”, declară Nicolae Stoican, directorul adjunct al Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara. Nici la un nivel mai mic nu se ştie dacă există cazuri de “vameşi navetişti” la Moraviţa sau la Vama Aeroport. “Conform structurii stabilite de ierarhizare, Biroul Vamal Moraviţa şi Biroul Vamal Aeroport nu se subordonează Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timiş, ci direct Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara”, spune Emil Crăciunoiu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timiş.


Fără corupţie la vameşii cu salarii de 700 de lei

În privinţa măsurilor punctuale de combatere a corupţiei în Birourile Vamale Moraviţa şi Jimbolia, Autoritatea Naţională a Vămilor susţine că a făcut numeroase demersuri, a căror finalitate însă e greu de apreciat, în sensul că până acum nu a fost identificat niciun corupt.
“Pe cale administrativă, Autoritatea Naţională a Vămilor a dispus măsuri de prevenire a corupţiei, fiind derulate în acest sens activităţi specifice, de informare, dar şi de control privind modul de desfăşurare a activităţii de către funcţionarii publici. În 2010, la nivelul structurilor menţionate nu au fost semnalate fapte de corupţie de către organele statului competente să le constate, iar la această dată nu avem cunoşţinţă de cazuri în care să fie implicaţi funcţionari ai autorităţii vamale care îşi desfăşoară activitatea la cele două birouri vamale”, spun reprezentanţii A.N.V.
De altfel, nici în anii trecuţi nu au fost semnalate cazuri de agenţi vamali din vestul ţării care să fie aduşi în faţa procurorilor şi judecătorilor pentru infracţiuni de corupţie. Aceasta deşi condiţii favorizante pentru corupţie există, în sensul că funcţia de agent vamal este una foarte expusă tentaţiilor, iar salariile în sistem s-au micşorat până spre nivelul salariului minim pe economie. “După toate tăierile şi ajustările salariale, un agent vamal a rămas cu un salariu de aproximativ şapte milioane de lei vechi”, ne-a declarat Gheorghe Paraschiv, liderul Sindicatului Personalului Vamal din Regionala Timişoara.


Dispozitiv de scanare a tirurilor, lăsat pe tuşă la Moraviţa

În ceea ce priveşte acţiunile concrete de combatere a contrabandei, Autoritatea Naţională a Vămilor susţine că printre măsurile de profil cele mai eficiente din acest an se numără montarea şi punerea în funcţiune, la Biroul Vamal Moraviţa, a dispozitivului de scanare Roboscan. “Având în vedere că Birourile Vamale Jimbolia şi Moraviţa delimitează graniţa U.E. cu un stat care nu este membru, au fost dispuse măsuri de supraveghere, atât de la nivel central, cât şi la nivel local. Astfel, a fost intensificată colaborarea cu toate instituţiile statului, fiind create echipe mixte de control şi fiind luate o serie de măsuri specifice de combatere a traficului cu ţigarete”, spun reprezentanţii A.N.V. Pe lista achiziţiilor făcute pentru combaterea contrabandei cu tutun netimbrat se numără achiziţionarea, pentru Biroul Vamal Moraviţa, a unui sistem mobil cu imagine pentru controlul bunurilor. Rezultatul acestei investiţii, spun oficialii Vămii, nu au întârziat să apară : 196 de amenzi şi 1.080 baxuri cu ţigarete confiscate. Lucrurile nu stau însă chiar aşa. Adevărul e că dispozitivul de scanare de tiruri e adus de mai bine de un an la Moraviţa, fiind lăsat să zacă până în urmă cu câteva luni. Aceasta deşi dispozitivul anti-contrabandă Roboscan, inventat de un român – inginerul Mircea Tudor, managerul MB Technology, care a primit pentru el marele premiu de la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva – este considerat cel mai performant dispozitiv de acest gen din lume, fiind un sistem de radiografiere cu raze gama, capabil să vadă prin orice container de la vamă, fără a expune operatorul la radiaţii. 
Adus de la începutul lui 2009 la Moraviţa, Roboscan a fost ţinut pe tuşă pentru că, după cum ne declarau reprezentanţii Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, Direcţia Judeţeană a Poliţiei de Frontieră Timiş nu fusese în stare să facă o platformă de beton, de câţiva metri pătraţi, pe care să fie dispus dispozitivul.
Lucrurile nu se potriveau însă cu ce ne declara în primăvară chiar inventatorul Roboscan, inginerul Mircea Tudor, care spunea că acesta e tocmai marele avantaj al Roboscan – că e un sistem mobil care poate fi transportat şi montat oriunde cu uşurinţă.
Potrivit unor surse din Regionala Vamală timişoreană, în februarie, când TIMPOLIS atrăgea atenţia asupra faptului că sistemul Roboscan stă nefolosit la Moraviţa, s-a iscat un scandal de zile mari în Direcţie, soldat cu interdicţii instituite de a se mai vorbi cu presa pe chestiuni sensibile. Rezultatul a fost unul bun, până la urmă, pentru că Roboscan a fost scos din cutie şi pus în funcţiune.
“Merge de aproximativ trei luni. Cei de la Poliţia de Frontieră nu au făcut nici acum acea platformă de beton, motivând că nu au bani, deşi ei trebuie să facă investiţii pe infrastructură, în zona punctului de trecere. Aşa că am montat dispozitivul Roboscan şi l-am pus în funcţiune fără acea platformă, şi funcţionează, cu toate că încurcă puţin circulaţia în zonă”, ne-a declarat Nicolae Stoican.
Cu sau fără platforma de beton pe care să fie pus, Roboscan putea fi utilizat din primele zile când a fost adus la vama Moraviţa, cum e utilizat acum. De ce a fost ţinut la păstrare atâta timp ştiu doar oficialii din sistem.