Autospecialele de intervenţie ale pompierilor timişeni, bune de dus la fier vechi sau la muzeu

Pompierii timişeni au mari probleme cu maşinile de intervenţie. Parcul auto este aproape în totalitate trecut de vârsta de casare, cea mai veche maşină având peste 40 de ani. Ultima împrospătare a parcului auto s-a făcut în urmă cu şase ani, când Pompierii Militari timişeni au primit trei autospeciale noi, în timp ce cu celelalte maşini trebuie să ducă o luptă continuă pentru a le menţine în funcţiune. Însă, se întâmplă frecvent ca unele să se defecteze chiar în timpul unui incendiu.

90% dintre autospecialele Pompierilor timişeni, fiare vechi

Conduce­rea I.S.U. „Banat” spune că Pompierii timişeni se descurcă cum pot cu maşi­nile şi echipamentele din dotare, dar are mereu planuri de rezer­vă pentru ca în cazul unei misiuni să nu existe situaţii în care să nu aibă maşini funcţionale cu care să intervină.

Reprezentanţii I.S.U.B. recunosc că majoritatea autospecialelor din parcul auto şi-au îndeplinit de mult nor­ma de funcţionare, ceea ce diminuează performanţele şi timpii de răspuns la in­tervenţii. În plus, gradul de uzură avan­sată a acestora duc şi la creşterea chel­tuielilor de întreţinere pentru menţine­rea autovehiculelor în stare de funcţio­nare şi, implicit, la creşterea riscului de a nu îndeplini misiunile în condiţii opti­me. Din fericire, spun aceştia, până acum nu au fost înregistrate misiuni sau acţiuni ale Pompierilor care să nu poată fi rezolvate în timp optim sau util, chiar dacă maşinile de intervenţie s-au mai defectat pe traseu. „88% din parcul auto cu autospeciale pentru intervenţie au durata de exploatare depăşită de patru ori, având o medie de vârstă de 25 de ani. Cea mai veche maşină are 44 de ani, în condiţiile în care o autospecială ar trebui folosită maximum zece ani, după care ar trebui trimisă la casat”, precizează ma­iorul Lucian Mihoc, prim-adjunct al inspectorului-şef al I.S.U.B. Timiş.

Misiuni cu maşini de împrumut

Potrivit ofiţerului, ultima dotare a Pompierilor cu maşini a avut loc în anul 2005, când Inspectoratului pentru Si­tuaţii de Urgenţă „Banat” i-au fost repar­tizate trei autospeciale noi. „Situaţia este catastrofală. Ne descurcăm cu mari eforturi. Au fost situaţii când am solicitat maşini de la Deta pentru a interveni la misiuni, pen­tru că ni s-au stricat două maşini deoda­tă şi trebuia să avem planuri de rezer­vă pentru a nu se pierde timpul de reac­ţie la eveniment. Facem totul pentru ca populaţia să nu aibă de suferit din cauza maşinilor şi a echipamentelor noastre depăşite. Însă nu depinde de noi. Am făcut rapoarte cu starea în care ne aflăm şi aşteptăm un răspuns”, ex­plică maiorul Mihoc.

Prim-adjunctul I.S.U.B. mai spune că, în prezent, există un program regio­nal special pentru îmbunătăţirea parcu­lui auto al pompierilor, aflat în curs de finalizare, prin care Inspectoratul ar ur­ma să fie dotat cu şapte autospeciale noi de intervenţie. Termenul de primi­re al acestor maşini este însă anul 2013, iar până atunci tre­buie să lucreze cu maşinile vechi pe ca­re le au. Iar situaţia devine de la o zi la alta mai grea.„Avem mereu maşini în reparaţii, maşini care în mod normal ar trebui trimise la ca­sare. Problema e că se cheltuie şi foar­te mult pentru ele, costul reparaţiilor depăşind 60% din costul unei maşini, deci nu e deloc ren­tabil”, mai spune maiorul Mihoc.

Pe de altă parte, afirmă reprezen­tanţii I.S.U. “Banat”, dacă autospe­cialele pentru intervenţii sunt într-o stare deplo­rabilă şi există oricând riscul ca acestea să se defecteze chiar în timp ce se în­dreaptă spre stingerea unui in­cendiu, nu la fel se întâmplă în cazul maşinilor de intervenţie S.M.U.R.D., pentru prim-aju­tor. Pe partea aceasta, parcul auto este de 100% nou şi pompie­rii de la această secţiune pot interveni rapid şi fără probleme, mai ales că aceştia sunt şi cei care participă la cele mai multe mi­siuni de salvare, circa 500 de intervenţii într-o lună, din care şapte sunt descar­cerări la accidente rutiere.

Prevenţia, cea mai bună protecţie

O altă problemă, spun repre­zentanţii I.S.U.B., este cea a perso­nalului aflat în plin proces de re­struc­turare, conform noii organi­grame. La volumul mare de muncă pe care îl au Pompierii, sunt prea puţini angajaţi, consideră maiorul Mihoc, arătând că întotdeauna con­ducerea I.S.U.B. trebuie să caute soluţii pentru ca echipajele de in­tervenţie să facă faţă solicitărilor.

Cel mai important lucru este însă prevenirea incendiilor, rea­mintesc Pompierii timişeni. Dacă în urmă cu zece ani misiunea de bază a pompierilor din Timiş, în ceea ce priveşte intervenţia, era stingerea incendiilor, în prezent, acesteia i s-au adăugat intervenţiile pentru acordarea ajutorului de urgenţă şi descarcerare, inter­venţiile la inundaţii, la alunecări de teren, asanarea muniţiei neexplo­date din război, deblocarea şi sal­varea persoanelor şi animalelor ră­mase captive în medii ostile vieţii, îndepărtarea obstacolelor de pe căile de circulaţie şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase.

„Acordăm o atenţie deosebită mun­cii de prevenire a situaţiilor de ur­genţă, de educare şi conştien­tizare a populaţiei pentru că, pe de o parte, prevenirea este mult mai ieftină decât intervenţia, iar pe de altă parte, având în vedere schim­bările meteo-climaterice profunde, ale căror urmări sunt inundaţiile, alunecările de teren, furtunile, secetă prelungită, trebuie să învă­ţăm să convieţuim cu riscul şi să îl gestionăm corespunzător”, declară maiorul Mihoc.

Potrivit acestuia, în urmă cu trei ani a fost început un program intens de educare pe linia prevenirii şi comportării în situaţii de urgenţă în instituţiile de învăţă­mânt, dar şi la implementarea unui program de pregătire de specia­litate a struc­turii de prevenire din cadrul I.S.U., iar rezultatele sunt vizibile deja.

În 2010, în judeţ au avut loc 250 incendi, faţă de 339 câte s-au înregistrat în anul precedent. Mai mult de jumătate au avut loc în mediul urban, 44% având loc în mediul rural, localităţile în care s-au produs cele mai multe incendii fiind Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Făget şi Sânmihaiu Român. Cele mai multe incendii au avut loc la gospodării – 55%, urmate de cele izbucnite la mijloace de transport individuale 18%. Totuşi, populaţia pare să se fi mai fi responsabilizat în ultimul an, având în vedere că ponderea incendiilor înregistrate la locuinţe şi anexe au scăzut faţă de anul 2009, cu 25%.

Izbucnirea incendiilor la gospodă­riile cetăţeneşti poate fi preîntâmpinată dacă sunt respectate regulile şi măsu­rile de prevenire a incendiilor, spun Pom­pierii timişeni. Aceştia avertizează că orice foc, fie că este în interiorul locuinţei sau în exteriorul ei, trebuie supravegheat.

Totodată, se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol în spaţii cu pericol de incendiu – precum depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri –, sau de explozie – cum ar fi în apropierea bute­liilor de aragaz, a instalaţiilor de gaze naturale, încăperi în care se depo­zitează produse petroliere-, cât şi la executarea lucrărilor agricole, în lanuri de cereale şi pajişti, în păduri şi în apropierea acestora.