Averile negre, în sfârşit luate “la bani mărunţi”

Două evenimente de natură să dea speranţe legate de mult-discutatul concept de confiscare de către stat a aşa-numitelor “averi negre” au avut loc săptămâna trecută. În urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fostului ministru P.S.D. al Industriilor, Dan Ioan Popescu, i-au fost confiscate patru milioane de lei, sumă pe care se consideră că nu o poate justifica legal. Şi tot săptămâna trecută A.N.I. a demonstrat că nu neglijează cazurile grave de corupţie, cum e cel al “lotului Moraviţa”, constatând diferenţe semnificative între averea dobândită şi veniturile declarate ale unui vameş anchetat pentru corupţie.

O decizie în premieră

Pentru prima dată, în cazul unui demnitar de prim rang, Justiţia, prin Înalta Curte de Ca­saţie şi Justiţie, a decis confis­carea a peste patru milioane de lei din averea fostului ministru P.S.D. al Industriilor, Dan Ioan Popescu. Decizia e cu atât mai interesantă cu cât este pronun­ţată de aceeaşi instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca­re în urmă cu patru ani decidea închiderea dosarului privind averea fostului ministru al Indus­triilor, motivând că procurorul general Ilie Botoş, cel care a cerut verificarea averii fostului demnitar, nu şi-a argumentat suficient solicitarea de verifi­care, că nu a adus dovezi şi sur­sele de unde pot fi cerute aces­tea. Această soluţie a fost infir­mată în 2008, când s-a decis redeschiderea dosarului, pe motiv că, în prima fază a proce­sului, instanţa a judecat fără să administreze probe şi s-a pro­nunţat doar pe raportul Comi­siei Speciale de cercetare a averilor persoanelor. 

Cum era de aşteptat, Dan Ioan Popescu a declarat că de­cizia I.C.C.J. privind confisca­rea a peste patru milioane de lei din averea sa este “aberantă”, pre­cizând că va contesta hotărâ­rea şi va continua procesul “în ţară şi în afară”. Întrebat ce înseam­nă “în afară”, Popescu a preci­zat : “Drepturile Omului, fireşte”.

D.I.P., scos basma curată din dosarul Electrica

În acest context, al deciziei luate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu se poate trece cu vederea peste faptul că numele lui Dan Ioan Popsescu a fost invocat de mai multe ori în celebrul “dosar Electrica”, legat de achiziţionarea de către Elec­trica Banat a unor produse con­trafăcute, la preţuri foarte mari, printr-o serie de contracte cu dedicaţie. În acest dosar, în ca­re s-a dat o primă sentinţă abia în luna mai a acestui an, pedep­sele pronunţate de judecătorii timişeni au fost diferenţiate, în sensul că, dacă foştii manageri bănăţeni ai Electrica s-au ales cu ani grei de închisoare, fostul director general al S.C. Elec­trica S.A. Bucureşti, Boghiu Silviu Lucian, a fost achitat, deşi s-a invocat pe parcursul procesului faptul că o bună parte din respectivele achiziţii au fost făcute la ordinele sale directe, şi era acuzat, de o su­mă de infracţiuni printre care asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, luare de mită, spălare de bani, delapidare, fals în înscrisuri, fals intelectual la legea contabilităţii şi instigare la abuz în serviciu. Legat de Boghiu, au existat în dosar mar­tori care au afirmat că fostul director al societăţii furnizoare de energie electrică sprijinea activităţile de achiziţie dubioase “pe baza dispoziţiilor fostului ministru Popescu” – cu referire la Dan Ioan Popescu.

Deşi, în procesul de la Timi­şoara s-a cerut cu insistenţă audierea lui Dan Ioan Popescu, acest lucru nu s-a întâmplat. “Ca urmare a insistenţelor mele, sprijinite de mass-media, legate de anchetarea fostului ministru Dan Ioan Popescu, fostul şef al D.N.A. Timişoara, Vlad Spe­riu­si, a disjuns ancheta către Par­chetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dosarul a rămas îngropat acolo, nu s-a mai auzit nimic de ancheta res­pectivă”, ne-a declarat avocatul timişorean Florin Kovacs, care a reprezentat o parte din părţile din dosarul Electrica.

Motivul pentru care D.N.A. Timişoara a pasat dosarul către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost extrem de interesant, invocân­du-se faptul că Dan Ioan Popes­cu are calitatea de deputat, cer­cetarea sa fiind de competenţa Parchetului General.

Încă un membru al “lotului Moraviţa” în vizorul A.N.I.

Măsura de confiscare par­ţială a averii lui Dan Ioan Po­pescu a venit odată cu anun­ţarea de către Agenţia Na­ţională de Integritate a unui alt membru al “lotului Moraviţa”, acuzat şi judecat de corupţie. În cazul inspectorului vamal Augustinov Petru, de la Vama Moraviţa, A.N.I. a constatat că acesta nu poate justifica aproximativ 63.000 de euro şi jumătate dintr-un imobil.

Agenţia Naţională de In­tegritate a descoperit, în urma procedurilor de evaluare a ave­rii dobândite de către Augus­tinov Petru, în perioada cât a fost vameş la Moraviţa, exis­tenţa unor diferenţe semni­ficative între averea dobândită şi veniturile realizate.

Augustinov lucrează în cadrul Biroului Vamal Mo­raviţa din1997.

În cazul său, inspectorii A.N.I. au sesizat Comisia de Cercetare de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, pentru începerea acţiunii de control cu privire la averea dobândită şi veniturile realizate în pe­rioada exercitării funcţiei de inspector vamal de către Au­gustinov Petru şi au constatat starea de incompatibilitate

În cazul său, sesizarea iniţială nu a fost realizată de către Direcţia pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, aşa cum ar fi fost normal în cazul întregului “lot Moraviţa”, ancheta fiind realizată pe bază de autosesizare a A.N.I.“Noi nu am trimis solicitări de sesi­zare în cazul nici unui agent vamal anchetat de la Moraviţa. În toate cazurile, a fost vorba de sesizări ale A.N.I. Din in­formaţiile noastre, acesta nu e decât un prim caz, urmând şi altele, pentru că se realizează verificări în cazul tuturor agen­ţilor vamali reţinuţi de DNA”, susţine Nicolae Stoican, di­rectorul adjunct al D.R.A.O.V. Timişoara.

Rezultatele unei verificări similare au fost date publi­ci­tăţii şi în cazul agentului Butta Liviu Dănuţ, de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Moraviţa. În cazul său, averea deţinută şi pentru care au fost identificate părţi de natură nejustificată este de 415.562,2 Lei. Printre altele, poliţistul de frontieră deţine un apartament de trei camere în Oraşul Deta, un apartament în municipiul Ti­mişoara, un imobil de 1.439 de metri pătraţi, în comuna Den­ta, patru terenuri în extra­vilanul comunelor Breştea şi Denta, şi două autoturisme Ford Mondeo şi Audi A4. Deşi solicitarea de verificare a poli­ţistului de frontieră timişorean a fost înaintată în luna mai Comisiei de Cercetare de pe lângă Curtea de Apel Timi­şoa­ra, structura timişoreană încă nu a făcut public vreun rezultat al anchetei întreprinse.

Proceduri prea lente

Laura Ştefan, expert anticorup­ţie al Societăţii Academice Române, este de părere că demersurile judiciare re­cente legate de luarea măsurii de con­fiscare a averii în cazul fostului minis­tru Dan Ioan Popescu dovedesc că exis­tă cadrul legal necesar pentru verifi­carea şi eventuala confiscare a aşa-nu­mitelor averi negre, însă procedurile de aplicare a legislaţiei respective lasă de dorit în unele circumstanţe. “În momentul de faţă nu putem spune că nu avem prevederi legale eficiente în acest sens, şi recentul caz legat de fos­tul ministru Dan Ioan Popescu dove­deşte din plin acest lucru. Problema care rămâne nerezolvată şi care poate fi dedusă tot din cazul lui Dan Ioan Po­pescu, este cea a lentorii cu care se ju­decă aceste cazuri. Instrumentarea în instanţă a unor dosare de acest gen poa­te dura ani de zile, după cum s-a văzut. De aceea, credem că e nevoie de adop­tarea unor prevederi legislative noi în acest domeniu care să accelereze pro­cedurile judiciare în cazuri de acest gen”.

Totodată, Laura Ştefan consideră că e nevoie, totuşi, ca activitatea A.N.I. să se îmbunătăţească pe segmentul măsurilor de cercetare a averilor, pentru ca deciziile sale să nu fie ulte­rior contestate şi anulate în justiţie.“Din acest punct de vedere, activitatea A.N.I. a fost îndelung criticată. Au exis­tat foarte multe soluţii ale inspectorilor de integritate care au fost ulterior infirmate de către instanţele de jude­cată. Puteţi vedea în acest sens cazul recent mediatizat legat de faptul că în cazul lui Adi Minune (Adrian Simio­nescu), fost consilier local în comuna ilfoveană Ştefăneştii de Jos Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Cur­tea de Apel Bucureşti a respins sesizarea Agenţiei Naţionale de Integritate, care constatase diferenţe semnificative în­tre averea dobândită şi veniturile rea­lizate în perioada exercitării manda­tului său. În acest caz s-a dovedit că o ast­fel de anchetă poate fi stopată din cau­za unor greşeli procedurale de fond”.

Radu Nicolae, manager de pro­grame specializat pe integritate publică al C.R.J. susţine că, deocamdată cel puţin, nu e relevantă o analiză a acti­vităţii A.N.I. pe baza solicitărilor de confiscare a averii confirmate în in­stanţă prin hotărâri judecătoreşti de­finitive şi irevocabile, pentru că dosa­rele sunt încă în diverse stadii la nive­lul instanţelor. În acest sens e relevant cazul reţelei care elibera ilegal permise de conducere în judeţul Argeş, caz în care, deşi sesizarea A.N.I. a fost făcută în 2008, nici acum în instanţă nu s-a ajuns la o hotărâre definitivă şi irevo­cabilă.“Va fi nevoie, deci, să treacă în fiecare caz cel puţin trei sau patru ani până când instanţa va confirma sau va infirma definitiv şi irevocabil măsura confiscării averii”, spune Radu Ni­colae.