Bancile

Am scris ca banci pe care scrie "Primaria sectorului 2", luate din Parcul Plumbuita se afla (in functiune) in curtile detinatorilor de cocioabe de pe drumul spre ctitoria de secol XVI din Colentina, dar pe Politie (mai ales Sectia 7 care-i megiesa parcului), inclusiv pe cea Comunitara, care-i… prezenta prin parc data viitoare, le doare in spate. Nici pe Primarie n-o doare altundeva, mai ales ca, dupa… asfaltarea ierbii din acest vestit parc, a plantat borduri si banci si becuri. Pare frumos si civilizat. Pare, fiindca complicitatea cu hotii este mai mult decat evidenta.

Bunaoara, bancile (scumpe, solide, frumoase), ca si suportii pentru cosurile de gunoi sunt astfel construite incat, cu o cheie fixa de 14/17 sau chiar cu mana libera ori cu un patent, se pot desuruba mandrete de scanduri care pot deveni rafturi, binale ori foc in aceleasi curti.

Ma plimbam recent, simtind cum ma zgarie pe inima distrugerile altora, care-si bat joc de munca predecesorilor (stalpi indoiti, banci rupte, borduri sparte, pomi agresati, cabluri retezate, alei deteriorate!) privind sirul de banci frumoase si solide.

Intreb un paznic care casca plictisit daca nu se puteau suda suruburile bancilor pentru a preveni furtul. "Cum sa se sudeze, domnule? Pai nu trebuie justificati niste bani pentru reparatii?"

Carevasazica, lucram cu pierderile gata planificate, asa incat buzunarul bietului contribuabil sa traiasca! Si, cu toate astea, nu sunt de acord cu propunerea fostului ministru de Externe care era dispus sa cumpere o portiune de desert in care sa practice exilul de tip antonescian pentru o anumita categorie de sparlitori si pentru complicii lor, indiferent de etnie. Ar fi prea putin!