Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 17 - 20 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

9°C

Umiditate:87%
Viteza vantului:5 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4435
  3.495
Social | 7 - 9 noiembrie 2011 | Diana MIHAI
Micsoreaza fontMareste font

Bani de la buget pentru tronsonul II al autostrăzii Timişoara – Lugoj


Lucrările la tronsonul II al autostrăzii Timişoara – Lugoj au rămas blocate pe perioadă nedeterminată, după ce finan­ţarea europeană a fost pusă sub semnul întrebării. Construcţia se va face însă, la nevoie, cu bani de la bugetul de stat, iar fondurile europene care ar fi trebuit să fie folosite pentru construcţia tronsonului doi vor fi realocate către alte proiecte, a anunţat ministrul Transporturilor. În urma licitaţiei, care a fost contestată, valoarea lucrărilor era estimată la peste 400 de milioane de lei...

 

Fonduri europene pierdute

Problema pierderii finanţării euro­pene pentru construcţia celui de-a tron­son al autostrăzii Timişoara – Lugoj ridică mari semne de întrebare în pri­vinţa demarării lucrărilor.

Licitaţia pentru acest tronson a fost câştigată, la începutul anului, de asocierea italiană Tirrena Scavi - Socie­ta Italiana per Condotte d’Acqua - Cossi Costruzioni, cu o ofertă de 445,64 milioane lei pentru construcţia celor peste 25 de kilometri de autostradă. Însă licitaţia privind atribuirea contrac­tului a fost contestată de asocierile Tehnologica Radion-Gabriel Couto-Amandio Carvalho-Lena-Rosas-Arca­dis şi Construcciones Y Promociones Balzola-Robert Alcisa-Puentes din Spania. Curtea de Apel Bucureşti a obli­gat Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale să reevalueze oferta asocierii condusă de Tehno­lo­gica Radion, dând câştig de cauză fir­mei româneşti.

La finele săptămânii trecute, şeful statului, Traian Băsescu, a anunţat pierderea finanţării europene pentru acest tronson, din cauza tărăgănării în justiţie. Preşedintele Băsescu a decla­rat că a primit o scrisoare din partea co­misarilor europeni, prin care Comisia Europeană informează că nu va mai finanţa proiectul privind construcţia tronsonului II, deoarece câştigătorul licitaţiei a fost desemnat de către o instanţă judecătorească.

Traian Băsescu a afirmat că reac­ţia Comisiei Europene este una de ne­încredere privind modul în care se câş­tigă licitaţiile în instanţă. „Bruxelles-ul a spus «Spălaţi-vă pe cap cu câştigători stabiliţi în felul acesta!»”. Răspunsul es­te ferm – nu aveţi să îl finanţaţi din bani europeni, este justiţia voastră, folosiţi banii voştri pe astfel de rezultate la licitaţii”, a spus preşedintele, citat de Mediafax.

 

O variantă de rezervă

Pe de altă parte, ministrul Trans­porturilor, Anca Boagiu, a anunţat că finanţarea europeană pentru construc­ţia tronsonului nu va fi pierdută, banii urmând să fie alocaţi pentru alte pro­iecte, iar tronsonul va fi realizat cu bani de la buget. “Banii nu se pierd, în cazul în care Comisia Europeană va decide să retragă finanţarea. Ei vor fi realo­caţi pe alte proiecte de pe Coridorul IV. Dacă pierdem finanţarea, construcţia va fi realizată de la bugetul de stat, aşa că cei care au luat această decizie sper să şi plătească”, a arătat ministrul Trans­porturilor, menţionând că licitaţia pen­tru atribuirea contractului nu va fi re­luată, dar va continua discuţiile cu Co­misia Europeană pentru a rezolva pro­blema. “Nu am adjudecat contractul, tocmai pentru că am aşteptat decizia instanţei, care şi pe noi ne-a surprins, pentru că este pripită”, a mai spus Boagiu.

La nivel local, lucrările la tronso­nul II al autostrăzii Timişoara – Lugoj ră­mân blocate pe perioadă nedetermi­na­tă. “Noi nu ştim mai multe, nu ne-a venit nicio comunicare cu privire la acest tronson. Doar după ce se va obţine finan­ţare vom merge pe teren, dar când va fi asta, doar Ministerul Transporturilor poa­te să ştie”, ne-a precizat şi Carmen Gheorghiţă, şeful Departamentului de Implementare Proiecte din Fonduri Europene de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara.

Startul lucrărilor la autostrada Ti­mişoara - Lugoj a fost dat deja. Lucră­rile vizează însă, doar primul tronson de 9,5 kilometri din cei 35 ai autostră­zii. Lotul I începe de la nord de locali­ta­tea Giarmata, la circa un kilometru de aceasta şi se orientează către sud-est, ocolind localitatea Giarmata prin estul acesteia, după care traseul se îndreap­tă spre est, mergând pe la nord de Dru­mul Naţional 6 şi se termină la nord de kilometrul 54+000, unde se asigură schimbul de trafic cu DN6.

Lotul I al autostrăzii Timişoara - Lugoj va fi realizat de un consorţiu de firme format din Spedition UMB S.R.L., Tehnostrade S.R.L. şi Carena SpA Impresa di Costruzioni, care au semnat un contract în valoare de 210,36 milioa­ne de lei + TVA. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a anunţat că primul lot din tronsonul autostrăzii Timişoara - Lugoj va fi finalizat până în luna aprilie 2013, noul segment de autostradă urmând să aibă un nod rutier, şase pasaje, patru poduri şi 11 podeţe. Finanţarea tronsonului de autostradă este asigurată în proporţie de 85% cu fonduri europene şi 15% de la bugetul de stat.

Autostrada Timişoara-Lugoj are o lungime de peste 35 de kilometri şi cuprinde două loturi – varianta ocoli­toare Timişoara – 9,5 kilometri şi Ti­mişoara-Lugoj – 25,6 kilometri, şi face parte din coridorul pan-European IV, coridor menit să asigure infrastructura dintre vechile state membre ale Uniu­nii Europene şi cele aderate după 2004 şi 2007, precum şi cu Grecia.

 

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 

Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres