Primăria Timişoara a făcut publică, săptămâna trecută, o propunere de Hotărâre de Consiliu Local ce vizează angrenarea într-un parteneriat pe probleme de mediu cu Primăria Szeged. Parteneriatul urmăreşte obţinerea de fonduri europene, scopul fiind realizarea unor studii preliminare menite să identifice soluţii pentru protejarea celei mai mari zone împădurite din preajma oraşului – Pădurea Verde, afectată de poluare, acte de vandalism, tăieri neautorizate şi extinderi mai mult sau mai puţin legale ale construcţiilor din zonă.


Soluţii pentru „plămânul verde” al oraşului

La începutul acestui an Primăria Timişoara intenţionează se deruleze un proiect de mediu la comun cu Pri­măria Szeged, ţinând cont de bunele relaţii dintre cele două administraţii locale, de faptul că Timişoara şi Szeged-ul sunt oraşe înfrăţite şi că există o experienţă în depunerea în comun a unor proiecte cu finanţarte europeană.
Respectivul proiect, numit „Bio­diversitatea şi protecţia naturii – o abordare responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite” vrea să atragă fonduri din cadrul „Progra­mului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria România 2007 - 2013”.
Cu banii europeni obţinuţi din această finanţare Primăria vrea să evalueze starea zonei Pădurea Verde, din punct de vedere al condiţiilor de mediu, intenţionând să elaboreze şi un „Studiu privind protejarea biodiver­sităţii existente şi crearea premiselor pentru dezvoltarea acesteia în condiţii cât mai apropiate faţă de cel natural”. Acest document va face recomandări privind reechilibrarea ecologică a zonei, care a ajuns să fie destul de mult poluată în ultimii ani, şi extinderea perdelei forestiere de protecţie, care funcţionează, de fapt, ca un „plămân verde” al oraşului. Proiectul se va derula pe parcursul a opt luni şi va avea un buget de 40.000 de euro pen­tru Primăria Timişoara şi tot 40.000 de euro pentru Primăria Szeged.
Faţă de alte proiecte similare, contribuţia Primăriei la acest proiect va fi de doar 2%. Totul e ca documen­taţia, studiile şi rapoartele obţinute în urma derulării acestui proiect să fie urmate de acţiuni concrete de împă­durire, plantare de puieţi şi ecologi­zare, eventual, tot prin atragerea de fonduri comunitare, în măsura în care nu există bani în acest sens la bugetul Primăriei. Pentru că, fără aceste ac­ţiuni concrete ulterioare, şi aceste stu­dii legate de amenajarea şi ecologi­zarea Pădurii Verzi s-ar înscrie pe linia proiectelor pe hârtie, cum sunt mul­tiplele studii de fezabilitate care de ani de zile nu au mai fost transformate în proiecte reale, la Primăria Timişoara.


O zonă lăsată de izbelişte

Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş remarcă faptul că, deşi Pădurea Verde reprezintă una dintre cele mai mari zone împădurite din preajma Ti­mişoarei, întreţinerea acestei supra­feţe nu a mai fost realizată în ultimii ani. De vină pentru felul în care arată acum zona Pădurea Verde sunt şi mulţi din­tre „turiştii de week-end” din oraş, care, după ce au ieşit la picnicuri şi grătare în zonă, au uitat să ia cu ei munţii de gu­noaie, lăsaţi la faţa locului. De aceea, Agenţia pentru Protecţia Mediului a cerut Primăriei Timişoara „reglemen­tarea condiţiilor în care se desfăşoară turismul şi activităţile de agrement din zonă”. În acest sens, una dintre solu­ţii­le propuse de către specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş viza „creşterea interesului pentru dez­voltarea zonelor de agrement prin atragerea agenţilor economici”.
Extinderea zonei împădurite de la Pădurea Verde şi amenajarea unor zone de agrement în acea parte a mu­nicipiu­lui trebuie realizată în perioada urmă­toare pentru că, în momentul de faţă, Ti­mişoara este oraşul cu cea mai mică suprafaţă împădurită din Timiş – doar 16,1 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor (existând, în muni­cipiu, spa­ţii verzi pe o suprafaţă de 509 hectare şi zone de agrement pe 89 de hectare). Mult mai bine decât Timişoa­ra, în ceea ce priveşte spaţiile verzi pe cap de lo­cuitor, stau Deta, cu 31 de metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor, Sânni­colau Mare, cu 43 de metri pătraţi de spa­ţii verzi pe cap de locuitor, Buziaşul, cu 74 de metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor şi Jimbolia, cu 80 de metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor.