Împuţinarea resurselor bugetare ale statului, generată de criza economică, poate avea şi efecte benefice. Astfel, pe lângă îndepărtarea personalului bugetar inutil din aparatul de stat, austeritatea bugetară ar putea duce şi la o decantare a valorilor în mediul universitar. Cel puţin aşa se doreşte, prin noile principii de finanţare a instituţiilor de studii superioare, centrate pe performanţă. Reprezentanţii universităţilor timişorene sunt de acord cu aceste principii şi spun că de multă vreme trebuia întreprins un astfel de demers.


Resurse puţine, împărţite mult mai bine

Pentru că finanţarea de bază, acor­dată de la bugetul statului pentru universităţi, a ajuns în acest an la 0,4% din PIB, fiind la jumătatea su­melor alocate în spaţiul vest-euro­pean învăţământului universitar, anul 2011 ar putea aduce o reaşezare a valorilor, prin finanţarea universi­tăţilor pe criterii bazate strict pe per­formanţă. Până acum, deşi s-a tot marşat pe ideea îm­părţirii finanţă­rilor alocate uni­ver­sităţilor pe crite­rii valorice, finan­ţarea universităţilor s-a făcut de mul­te ori pe criterii ega­litariste, primând numărul de stu­denţi, aspect total ne­relevant pentru calitatea învăţămân­tului de la o anu­mită universitate. 

Aşa s-a ajuns ca în România să existe aproape 800 de universităţi şi aproape 500.000 de studenţi, mult mai mult decât poate absorbi piaţa muncii. De aceea şi alocaţia de stat per capita de student este foarte mică – la o medie de 2.700 de lei pe an, deci 225 de lei pe lună.

În aceste condiţii, pentru că ega­litarismul practicat până acum la finanţarea universităţilor a dus la o subfinanţare cronică a sistemului, noua Lege a Educaţiei propune ca în repartizarea fondurilor de la bugetul de stat să se ţină cont cu precădere de nivelul calitativ al procesului edu­caţional din universitatea respectivă.


În Timiş, principiul „bani pentru performanţă” este bine văzut

În general, în mediul universitar, metoda de stabilire a finanţărilor uni­versităţilor în funcţie de performanţă este percepută pozitiv, chiar dacă au existat destule „contre” legate de alte principii stipulate în noua Lege a Educaţiei.

Până atunci, conducerile univer­sităţilor au găsit metode alternative prin care îşi pot asigura mai multe venituri din finanţarea acordată de stat. „Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara a format un con­sorţiu universitar cu Universitatea Politehnică Timişoara, pentru că, potrivit actualelor prevederi legate de finanţare, consorţiile sunt mai bine finanţate decât ar fi fost indivi­dual, universităţile”, explică prof. univ. dr. Ştefan Drăgulescu, recto­rul Universităţii de Medicină şi Far­ma­cie „Victor Babeş” Timişoara. În opi­nia sa, punerea unui mai mare ac­cent pe performanţă, la împărţirea finan­ţărilor, ar fi de bun augur în me­diul universitar timişorean. „Sper să se finalizeze toate demersurile pen­tru ca acest principiu să funcţioneze, iar calitatea procesului educaţional să primeze ca principiu în repar­tizarea sumelor de la buget. În acest fel se va crea o competiţie între uni­versităţi, al cărei efect va fi creş­te­rea calităţii învăţământului superior românesc”.

Şi rectorul Universităţii de Vest Timişoara, prof. univ. dr. Ioan Tal­poş, este de părere că trebuie reali­zată o departajare a universităţilor în funcţie de rezultate, departajare de care trebuie să se ţină cont la repar­tizarea sumelor de la buget. „Ca fi­nanţare, lucrurile sunt la noi exact ca la nivelul anului trecut, nu au fost scăderi şi, din anul universitar 2011 - 2012, am înţeles că se vor mări chiar puţin sumele alocate pe student. Ca principiu, noi suntem şi am fost tot timpul adepţii unei finanţări dife­renţiate a universităţilor, în funcţie de performanţe. În acest sens aştep­tăm promisa evaluare a universită­ţilor pe criterii de performanţă şi aşteptăm ca finanţarea acordată Uni­versităţii de Vest să fie una pe măsura rezultatelor, pentru că noi cre­dem că avem un nivel de per­for­manţă cu mult peste media naţio­nală”, susţine rectorul U.V.T.

Ilare Bordeaşu, profesor uni­ver­sitar la Universitatea Politehnică din Timişoara, membru în Senatul Universităţii, susţine că lucrurile, din punct de vedere al finanţării, pe vechile principii, stau din ce în ce mai prost. „Am fost de curând la o consfătuire legată de evaluarea centrelor de excelenţă pentru şcolile doctorale şi am discutat cu colegii, constatând că este inadmisibil siste­mul de finanţare practicat acum. Dezamăgirea este mare. Deşi se vor­beşte de alocări de fonduri pe criterii de performanţă, nu au venit finanţă­rile care se doreau. Modul de reparti­zare a banilor a rămas deocamdată acelaşi, adică unul cu precădere clientelar. Nu e un termen academic, dar reflectă fidel realitatea. Am înţe­les că se lucrează la criteriile de finan­ţare, numai că în momentul de faţă finanţarea este deficitară”.

Ilare Bordeaşu crede că, în ac­tualul sistem, puţinii bani se împart în prea multe direcţii, la prea multe universităţi, fără să se ţină cont de criteriul valoric. „Eu am susţinut şi continuu să susţin că o parte din universităţi, cele slab cotate, fără rezultate, ar trebui desfiinţate. Asta având în vedere că se constată o scădere dramatică a calităţii învă­ţământului. Sunt zeci de mii de absol­venţi trimişi pe piaţa muncii numai cu diplome, fără un bagaj serios de cunoştinţe profesionale. Trebuie regândit sistemul, în sensul ca unele universităţi să nu mai aibă dreptul să organizeze cursuri de master şi docto­rat. Ar trebui ca unele universităţi să rămână numai cu partea pedagogică, de predare, iar altele să poată face şi cercetare. Aceste chestiuni sunt prevăzute în noua lege, ceea ce e un lucru bun. Însă nu au fost încă puse în aplicare”.

Şi rectorul Universităţii de Ştiin­ţe Agricole „Banatul”, prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, este de părere că noile criterii promovate de Legea Educaţiei legate de finanţare pe criterii valorice sunt binevenite. „Ar fi foarte bine dacă s-ar implementa acest principiu al finanţării după per­formanţe şi pe cicluri de educaţie”, spune Alexandru Moisuc.


Evaluările, în expectativă

Până în prezent, Consiliul Naţional pen­tru Finanţarea Învăţământului Superior a încercat să promoveze un model de finan­ţare bazat pe criterii calitative. Însă, anul trecut, de exemplu, indicii calitativi s-au aplicat di­fe­renţiat pe universităţi, după cum constatau membrii Consiliului. De exemplu, dacă la Universitatea Politehnică Timişoara indicii calitativi au avut o pondere de 32% în aloca­rea finanţării de bază, la Universitatea de Ştiinţe Agricole “Banatul”, aceeaşi pondere a fost de 37%. Coeficientul a fost diferit şi la Uni­ver­sitatea de Vest – 25,4%, ca şi la Universita­tea de Medicină şi Farmacie Timişoara – 32%.

Rămâne de văzut cum se vor desfăşura, deci, în perioada următoare, evaluările uni­versităţilor, menite să le departajeze calita­tiv, pentru realizarea unei departajări şi la ni­vel de finanţare. Deocamdată, Agenţia Ro­mână pentru Asigurarea Calităţii în Învăţă­mântul Superior a anunţat că, în urma unor solicitări venite la A.R.A.C.I.S. din partea instituţiilor de învăţământ superior, în spe­cial după intrarea în vigoare a Legii educa­ţiei naţionale, „Consiliul Agenţiei înştiinţează instituţiile de învăţământ superior că nu are baza legală pentru a putea propune Ministe­rului Educaţiei creşterea cifrei de şcolari­zare pentru programele de studii universi­tare de licenţă şi masterat începând cu anul uni­versitar 2011 - 2012 decât după realizarea unei noi evaluări externe, conform legislaţiei în vigoare în domeniul asigurării calităţii”.

Evaluările făcute de A.R.A.C.I.S. univer­si­tăţilor timişoerene de stat sunt, în general, destul de bune. De exemplu, în cazul Univer­sităţii de Vest, raportul A.R.A.C.I.S. pe anul trecut evidenţia că „sunt îndepliniţi toţi in­dicatorii cantitativi şi calitativi aferenţi in­frastructurii academice, ceea ce demonstrea­ză că Universitatea de Vest asigură cores­pun­zător condiţiile de calitate şi standardele, şi, în acest temei, creează condiţii şi pentru asigurarea viitoare a calităţii”. Însă aceeaşi evaluare remarca faptul că „la unele pro­grame de studii s-a semnalat numărul foarte mare al studenţilor care obţin notă maximă la cvasitotalitatea disciplinelor” şi se reproşa „inexistenţa unor parteneriate cu mediul privat în ceea ce priveşte revizuirea progra­mului de studiu”.

În cazul Universităţii de Medicină şi Far­macie, ultimul raport A.R.A.C.I.S. aprecia că Departamentul de Asigurare a Calităţii „îşi îndeplineşte în condiţii foarte bune sarcinile pe care le are şi contribuie cu succes la îm­bu­nătăţirea calitativă a tuturor activităţilor didactice”. 

La Universitatea de Ştiinţe Agricole „Banatul” se aprecia că sunt îndeplinite majoritatea standardelor şi indicatorilor de performanţă, însă se remarca şi faptul că „pregătirea practică a studenţilor este con­siderată atât de către absolvenţi, cât şi de către angajatori ca fiind insuficientă şi nu este realizată întotdeauna în viaţa reală”.

În fine, la Universitatea Politehnică Ti­mişoara ultimul raport A.R.A.C.I.S. sublinia faptul că sunt îndepliniţi toţi indicatorii cantitativi şi calitativi aferenţi infrastructurii academice, ceea ce demonstrează că uni­versitatea poate să asigure derularea în condiţii normale a procesului de predare - învăţare, însă în acelaşi timp se remarca faptul că o parte din studenţi susţin că “ni­velul de centrare pe student a metodelor de predare este încă nesatisfăcător”.