Deşi până nu de mult se afirma că zona de vest a ţării este pe primul loc în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene de către Primării, un studiu recent al Fundaţiei Soros relevă că, de fapt, pe sectorul administraţiei publice locale, zona de nord-vest este mult mai eficientă. În plus, potrivit aceluiaşi studiu, mai puţin de 28% dintre proiectele depuse de Primăriile din vestul ţării sunt aprobate, deşi administraţiile locale cheltuie bani publici în cantităţi deloc neglijabile pentru întocmirea acestor proiecte.


Proiectele, văzute ca o corvoadă

Fundaţia Soros a făcut publice, zilele trecute, concluziile unui studiu destul de amplu cu privire la absorbţia fondurilor europene de către administraţia publică locală din România. Studiul a înglobat peste 3.000 de Primării din întreaga ţară şi s-a referit la perioada post-aderare 2007 - 2009. Pe ansamblu, concluziile, cel puţin pentru vestul ţării, nu sunt optimiste : doar mai puţin de o treime dintre proiectele depuse de Primării sunt suficient de bune încât să fie alese.
Ca număr de proiecte depuse de Primării, zona de vest este clasată pe locul cinci pe ţară, cu 675 de proiecte, reprezentând 10,4% din totalul de proiecte depuse. Mult mai bine cotate sunt regiunile de nord-est, sud-est, sud Muntenia şi sud-vest Oltenia. Banatul e cotat în acelaşi clasament cu un număr relativ modest, de 3,4 proiecte depuse la 10.000 de locuitori.
Vestul ţării stă destul de prost şi în ceea ce priveşte procentajul proiectelor câştigătoare, din totalul celor depuse de Primării. Astfel, cota de reuşită este de 27,8%, ceea ce înseamnă că multe aşa-zise firme de consultanţă le iau degeaba Primăriilor banii pentru întocmirea de proiecte, acestea nefiind eligibile. Numărul de proiecte aprobat la 10.000 de locuitori e ruşinos pentru Banat, fiind unul cu zecimală – 0,51 de proiecte la 10.000 de locuitori. Mai grav e că, potrivit aceluiaşi studiu, în zona de vest a ţării nu puţini sunt primarii care percep întocmirea de proiecte pentru finanţări europene ca o corvoadă, ca un lucru care li se impune, şi nu ca pe o oportunitate de a degreva o serie de investiţii costisitoare de la decontarea din bugetul public. În plus, au probleme în ceea ce priveşte transparenţa fondurilor folosite pentru cofinanţarea proiectelor – deşi aceste sume sunt asigurate de la buget, multe Primării consideră că aceste cheltuieli nu trebuie să aibă un caracter public, pentru că sunt destinate unui proiect acoperit în mare parte din fonduri comunitare, având percepţia că, în cazul banilor europeni, nu e nevoie să se dea atât de multe explicaţii ca în cazul cheltuielilor făcute de la bugetul naţional.


Probleme mari legate de contractare

Nu în toate cazurile în care proiectele depuse de Primăriile bănăţene sunt respinse se poate vorbi de o vină a contractanţilor. Astfel, potrivit Fundaţiei Soros, de multe ori, oportunităţile de finanţare europene sunt compromise total sau parţial de încetineala şi lipsa de coerenţă cu care sunt elaborate la Bucureşti strategiile naţionale necesare începerii licitaţiilor pentru fondurile europene. Nu o dată, remarcă raportorii Soros, în cazul unor proiecte, „au fost constatate «schimbări de reguli în timpul jocului», respectiv a criteriilor de eligibilitate”. Alţi factori generatori de probleme şi întârzieri în implementarea proiectelor cu finanţare europeană şi, care de asemenea, nu pot fi imputaţi contractanţilor, sunt consideraţi de către Fundaţia Soros timpii mari de evaluare, mai ales în cazul unor fonduri structurale şi de coeziune, precum şi timpul îndelungat de încheiere a contractelor de finanţare.
„Clasamentele legate de absorbţia fondurilor structurale depind de categoriile de proiecte. Cert este că, în majoritatea clasamentelor, Timişul a fost clasat pe primele patru locuri, ca şi capacitate de absorbţie”, precizează Sorin Maxim, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest. Din punct de vedere al fondurilor pentru Programul Operaţional Regional, de exemplu, potrivit monitorizării A.D.R. Vest, pe vestul ţării, la 30 aprilie au fost contabilizate 294 de proiecte, în valoare de 678,7%, gradul de utilizare al fondurilor fiind de peste 157%.