În ultima şedinţă de plen din acest an, Consiliul Judeţean Timiş a luat în discuţie împărţirea sumelor defalcate din impozitul pe venit destinate Primăriilor din judeţ, pentru cofinanţarea proiectelor de infrastructură. Întrucât suma totală din care trebuie să se facă împărţeala a fost extrem de mică raportată la nevoile din teritoriu, multe Primării au primit 5.000 de lei, cu care pot, eventual, să toarne doar câţiva metri de asfalt.


Sume derizorii

În ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş, aleşii judeţeni au avut dificila misiune de a aproba repartizarea sumelor din cota de 22% din impozitul pe venit, sume destinate, teoretic cel puţin, echilibrării bugetelor locale, respectiv cofinanţării pro­iectelor de infrastructură locală. Însă cu banii existenţi nu a putut fi vorba nici de echilibrări de bu­gete, nici de lucrări de infra­struc­tură de vreun fel, întrucât suma de 683.000 de lei a trebuit împăr­ţită la 70 de Primării. Defalcate, sumele repartizate fiecărei Pri­mării au fost derizorii. Primăria Jimbolia, de pildă, a primit 6.800 de lei. 5.400 de lei a primit Pri­măria Sânpetru Mare sau 6.900 de lei Primăriile Balinţ, Dudeştii Vechi, Dumbrava, Saravale şi Satchinez.
În aceste condiţii, au existat Primării care au luat în discuţie caracterul paralel cu realitatea a alocării acestor sume pentru proiecte de infrastructură, pen­tru că, în unele cazuri, sumele pri­mite ajungeau doar pentru tur­narea a cinci metri de asfalt.
“Nu prea am avut ce împăr­ţi. Sumele repartizate au fost foarte mici. Dar asta e situaţia la momentul de faţă. Dacă pe final de an vor mai intra bani la buget, se va mai face o nouă reparti­zare, lucru extrem de greu de crezut. Şi, în varianta în care ar mai intra nişte bani tot din ace­eaşi sursă, s-ar putea să fie mai iuţi de mână cei de la Bucureşti şi să-i ia ei”, declară Viorel Sasca, preşedintele Comisiei Economice a Consiliului Judeţean Timiş.
Această repartizare de final de an a sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru lucrări de infrastructură a ridicat contro­verse şi anul trecut, când se pre­ciza în plenul C.J.T. că solicitările au fost foarte mari, iar în unele cazuri au fost de peste zece ori mai mari decât suma pe care Consiliul Judeţean Timiş a avut-o la dispoziţie. Tot atunci Viorel Sasca cerea lămuriri legate de modalitatea de împărţire a bani­lor, menţionând că solicită o in­formare exactă a distribuirii aces­tor fonduri pe coeficienţi exacţi legaţi de suprafaţă ori populaţie. “Noi nu avem această informaţie când facem aceste distribuiri şi, neavând-o, putem greşi”, spunea Viorel Sasca.


Nedumerire în rândul primarilor

Repartizarea acestor sume a stârnit nedumerire la destul de multe Primării, unde s-au ridicat întrebări de genul “Ce investiţii de infrastructură se pot face cu 5.000 de lei?”
“Oricum, în momentul de faţă banii respectivi mai pot fi utilizaţi, eventual, la achitarea unor plăţi aferente unor proiecte deja începute. Altfel, ce investiţii să te apuci să faci la sfârşitul lui decembrie, şi cu ce bani?” întrea­bă, retoric, Cornel Ioşa, secre­tarul Primăriei Balinţ, unitate administrativ teritorială care a primit, la “ma­rea împărţeală”, suma de 6.900 de lei.
“Noi am avea de finanţat o serie de cheltuieli legate de în­toc­mirea unor proiecte pentru ac­cesarea de fonduri europene. Doar cu banii europeni am putea face investiţii importante pe in­frastructură. Banii primiţi acum ne ajung, eventual, pentru întoc­mirea unor studii de fezabilitate, a unor documentaţii aferente res­pec­tivelor proiecte, prin care în­cercăm să atragem fonduri eu­ro­pene”, susţine, la rândul său, Lion Capotescu, viceprimarul comu­nei Fârdea, care a beneficiat, în urma repartizării fondurilor, tot de suma de 6.900 de lei.
Şi tot 6.900 de lei a primit şi Primăria Otelec, al cărei primar, Szabo Csaba Zoltan, precizează că banii primiţi au fost investiţi în achiziţionarea unor camioane de piatră cu care să peticească vreo câteva porţiuni din cele mai degra­date drumuri comunale. “Aşa cum putem, am luat piatră pentru a astupa găurile de pe câteva porţiuni de drum comunal. De altfel, pe parcursul acestui an nu am putut să demarăm proiecte de infrastructură prea mari, pentru că a trebuit să ne întindem atât cât ne-a fost plapuma”.


Subprefectul de Timiş, Marossy Zoltan : “Ar fi bine să se acopere măcar cofinanţarea proiectelor europene”

Subprefectul de Timiş, Ma­rossy Zoltan, spune că starea infrastructurii judeţene s-ar pu­tea, totuşi, îmbunătăţi semnifi­cativ anul viitor, dacă se vor pu­tea implementa toate proiectele, pe linie de investiţii de infra­sructură, care au fost depuse pentru a primi finanţare euro­pea­nă. “În ceea ce priveşte aştep­tările de la bugetul pe 2011, eu m-aş mulţumi dacă s-ar aloca măcar banii necesari cofinanţării acestor proiecte. Sunt foarte mul­te proiecte depuse pe investiţii de infrastructură, pe acest program Operaţional Regional, iar suma care va trebui acoperită pe par­tea de cofinanţare va fi una des­tul de mare”.
În opinia sa, este nevoie de asigurarea de la buget a părţii de cofinanţare necesare demarării proiectului, în aşa fel încât să nu se blocheze proiectele deja apro­bate. “Decontările, pe primele tranşe de finanţare cel puţin, au un termen de rambursare de o lu­nă până la trei luni, de aceea, în momentul în care se începe imple­mentarea unui astfel de proiect, beneficiarul trebuie să aibă măcar un sfert din banii necesari proiec­tului, pentru ca derularea sa să nu fie tergiversată sau blocată”, precizează Marossy Zoltan.


Proiecte originale de infrastructură, în Timiş

Şi în acest an, Consiliul Judeţean a trebuit să adap­teze priorităţile în materie de infrastructură la bugetul de criză. La începutul anu­lui se făcea o evaluare a lucrărilor de reabilitare, ajungându-se la ideea că e nevoie de 63.000 de metri pătraţi de plombe pentru întreţinerea îmbrăcă­min­ţilor asfaltice a drumurilor din judeţ şi de peste 130.000 de metri pătraţi de plombe succesive cu emul­sie pentru acoperirea cra­terelor ceva mai mici din aceleaşi drumuri judeţene. Doar din această inventa­riere făcută în primăvara acestui an se poate trage concluzia că drumurile ju­deţene se prezintă într-o stare dezastruoasă.
Prioritare erau decla­rate de către conducerea Consiliului Judeţean tron­soanele Carani - Variaş - Pesac, Sânmihai - Cenei, Jebel - Ciacova, Diniaş - Peciu Nou, Maşloc - Bogda şi Leucuşeşti - Mănăştiur, amintindu-se şi de proiectul de extindere a ieşirilor din Timişoara spre Giroc şi Moşniţa Nouă. Evident, banii nu au ajuns pentru tot ce şi-a propus Administraţia judeţeană.
Aşa se face că, pe la mijlocul anului, se anunţa, cu surle şi trâmbiţe, că s-a reuşit finalizarea unui co­vor asfaltic de doi kilo­metri, pe DJ 684, în locali­tatea Pietroasa.
Bugetul rectificat alo­cat lucrărilor la drumurile judeţene, în 2010, a fost de 61,1 milioane de lei, bani care s-au dovedit a fi insu­ficienţi, în raport cu nece­sitatea reabilitării unor sec­toare destul de lungi de dru­muri judeţene. Legat de felul în care s-au gestionat şi cheltuit banii existenţi, de-a lungul acestui an au existat foarte multe controverse şi discuţii în contradictoriu în plenul Consiliului Judeţean. De exemplu, s-a menţionat lip­sa de coordonare, pe in­vestiţii de infrastructură, cu judeţul Arad, ajungându-se în acest sens la reabilitarea de drumuri judeţene până la limita de judeţ, fără a exista o continuitate a lucrărilor. “Vă rog să discutaţi cu cole­gii din Arad, având în ve­dere puterea lor, să amena­jeze şi ei drumurile pe care noi le reabilităm pentru că în momentul în care ies din judeţul Timiş şi intru în ju­deţul Arad, pe drumul nou reabilitat de noi spre Lipova, îmi rup maşina. Astfel, nu văd interesul nostru. E drept că investiţiile sunt bune şi că le facem din alţi bani, dar care este sensul să avem un drum bun până acolo şi apoi, în continuare, pe 20 de kilometri, ne ru­pem maşina pe un drum plin de gropi”, spunea con­silierul judeţean P.N.L. Ma­rius Câr­ceie.  O altă situaţie originală, în ceea ce priveşte lucrările de infrastructură realizate în acest an în judeţ a fost semnalată în zona Criciova, unde a fost realizat un drum de către o firmă privată care, însă, nu a mai făcut recepţia. Problema e că în aceste cazuri, în varianta producerii unor accidente din cauza stării carosabi­lului, nu poate fi tras nimeni la răspundere, spuneau o serie de reprezentanţi ai Administraţiei judeţene. “Problema este că autori­zaţia de construcţie pentru acel drum s-a emis după începerea lucrărilor, că am pus la dispoziţie un proiect şi e bine că a fost un proiect la bază dar nu s-a făcut re­cepţia. Or, în momentul în care este un drum judeţean fără o recepţie făcută, se pune întrebarea cine are responsabilitatea pentru un eventual accident?”, se în­treba consilierul judeţean Viorel Sasca.
Chiar şi la porţiunile de drum la care finalizarea reabilitării s-a anunţat ca o mare realizare, s-a consta­tat în acest an, în destul de multe cazuri, că o parte din lucrări au fost făcute de mântuială. Astfel, la drumul Timişoara - Lipova, la care s-a făcut recepţia anul tre­cut, o serie de consilieri judeţeni au remarcat faptul că deja au apărut în asfalt “cratere cu diametrul de 40 - 50 de centimetri” şi degra­dări ale şoselei în zona pode­ţurilor şi podurilor. Dat fiind că pentru acest sector de drum există o garanţie care se întinde pe o perioadă de cinci ani, s-a ajuns la o so­luţie cel puţin originală : antreprenorul s-a angajat să facă lucrările de reparaţie necesare în termenul de garanţie de cinci ani. Deci, eventual, în 2014...