Banii pentru nou-născuţi – şi puţini, şi daţi cu întârziere

Deşi România continuă să se confrunte cu un declin demografic accentuat, felul în care unele instituţii publice de resort gestionează problema acordării indemnizaţiilor şi drepturilor cuvenite părinţilor şi copiilor nu e de natură să încurajeze creşterea natalităţii, dimpotrivă. Pe lângă scăderea indemnizaţiilor de creştere a copiilor, statul nu excelează nici în ceea ce priveşte promptitudinea decontării banilor daţi de angajatori angajaţilor pentru concediile prenatale şi postnatale. În Timişoara, sunt firme care se chinuie să recupereze aceste sume de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate încă din luna septembrie a anului trecut.

“Responsabilitatea socială”, pasată pe angajator

Nu e niciun secret că, mai ales în actualul context economic, România se confruntă cu un declin demografic accentuat, care deja pune sub semnul întrebării sustenabilitatea, pe viitor, a unor sisteme care depind de numărul de cotizanţi, cum e, de pildă, sistemul public de pensii.

Chiar şi în aceste condiţii, o parte dintre instituţiile de resort aplică poli­ticile de protecţie a mamei şi copilului în­tr-un mod extrem de descurajant pentru potenţialii părinţi responsabili care s-au gândit la posibilitatea de avea un copil în următoarea perioadă. Un exemplu foarte bun în acest sens este cel legat de de­con­tarea sumelor aferente concediului prenatal şi post­natal, sume care se plă­tesc de către angajator, fiind ulterior decontate de către Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate.

Potrivit Legii 19/2000, asigura­tele au dreptul, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sar­cină şi lăuzie, perioadă în care bene­ficiază de indemnizaţie de maternitate. Această indemizaţie, plătită de firma sau instituţia la care au lucrat, trebuie de­con­tată din bugetul asigurărilor de sănătate într-un interval rezonabil de timp.

În ultima perioadă, însă, sunt firme din Timişoara care se plâng de în­târzieri nepermis de mari în ceea ce pri­veşte decontarea acestor sume de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. De exemplu, lanţul de far­macii Vlad în­cearcă să obţină de la C.J.A.S. Timiş ba­nii aferenţi indem­nizaţiilor de mater­nitate achitate an­gajatelor pentru perioa­da de concediu prenatal şi postnatal încă din luna septembrie a anului trecut.

“Am vorbit în acest sens şi cu juristul societăţii, să vedem cum putem recupera aceşti bani. Sunt sume mari, de ordinul sutelor de milioane de lei vechi, pe care noi le-am plătit încă din luna septembrie - octombrie a anului trecut, sume pe care nici acum nu le-am recuperat. Consider că este abuziv ce face statul. Noi nu suntem bancă, să finanţăm acest gen de cheltuieli, pen­tru a ni se deconta banii de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate cine ştie când”, spune Rodica Vlad, proprietarul lanţului de farmacii Vlad.

Reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate recunosc că sunt probleme legate de achitarea acestor sume şi dau asigurări că banii vor fi decontaţi în limita sumelor alo­cate în acest sens de la buget.“În ge­neral, la unele dosare incomplete au existat decalaje de plată. Noi am soli­citat sumele respective, s-a întocmit şi o listă de aşteptare, iar problemele legate de plăţi se vor rezolva în ordine cronologică, în limita fondurilor aloca­te de la buget”, declară Oana Răchi­tan, purtătorul de cuvânt al Casei Ju­deţene de Asigurări de Sănătate Timiş.

Mai puţine probleme la indemnizaţiile pentru creşterea copiilor

În ceea ce priveşte indemni­zaţiile pentru creşterea copiilor, acordate pentru un an sau doi mamelor care au născut, situaţia pare să stea mai bine în Timiş. Direcţia Judeţeană pentru Pre­staţii Sociale susţine că nu sunt întârzieri în ceea ce pri­veş­te plata sumelor cuvenite. “Nu au existat decât cazuri izolate în care au mai fost întârzieri în ceea ce priveşte plata indemnizaţiilor, din cauza unor dosare incom­plete. Proble­mele care au apărut au fost însă rezolvate rapid, iar întârzieri în ce­ea ce priveşte vi­rarea banilor nu au existat. Se stă chiar bine la acest capitol în ju­deţ”, susţine Andrei Anca, direc­torul Direcţiei Judeţe­ne pentru Prestaţii Sociale Timiş.

În Timiş sunt în acest mo­ment 8.094 de beneficiare de in­demnizaţie de creştere a copilului, pe primele trei luni ale acestui an statul plătind pentru aceste in­demnizaţii 23,2 milioane de lei, o cifră “în uşoară creştere”, după cum precizează Andrei Anca.

Potrivit ultimelor schimbări legislative, operate chiar din acest an, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni veni­turi supuse impozitului pe venit, pot beneficia, opţional, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, precum şi de o in­demnizaţie lunară, în cuantum de 75% din media veniturilor nete rea­lizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu poate fi mai mică de 600 de lei şi nici mai mare de 3.400 de lei.

Persoanele îndreptăţite să primească această indemnizaţie mai au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 500 lei pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vâr­stei de doi ani, în varianta în care decid să reintre în câmpul muncii mai devreme. Însă mame­le care hotărăsc că au nevoie de un conce­diu de doi ani pentru creşterea copilului beneficiază de o indem­nizaţie lunară în cuantum de 75% din media veniturilor nete reali­zate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu poate fi mai mică de 600 de lei, dar nici mai mare de 1.200 de lei. 

Momentan, în acest dome­niu, competenţe de control are In­specţia Socială, care are un sin­gur inspector la nivelul întregului judeţ. “Noi colaborăm bine cu In­specţia Socială pe partea de con­trol. Nu au existat însă probleme aici, în Timiş, legate de plata in­demnizaţiilor pentru creşterea co­pilului. Dacă sunt greşeli în dosa­re sau scăpări, le corectăm ime­diat”, dă asigurări directorul Di­recţiei Judeţene pen­tru Prestaţii Sociale.

Totuşi, anul trecut au existat în toată ţara controale ale In­spec­ţiei Sociale în ceea ce priveşte adeverinţele salariale eliberate de către angajatori, pe baza cărora se calculează indemnizaţiile de creştere a copilului. Iar Timişul a fost nominalizat, alături de alte opt judeţe, pe o listă a zonelor în care “s-au descoperit nereguli identifi­cate în ceea ce priveşte adeve­rinţele de venit eliberate de anga­jatori, ca urmare a verificării ad­ministrative a dosarelor benefi­cia­rilor indemnizaţiei de susţinere a familiei în vederea creşterii copi­lului – mai precis, s-au descoperit diferenţe mari între veniturile rea­lizate în ultimele 12 luni, anterior datei naşterii copilului (creşterea semnificativă a veniturilor în ul­timele luni, în special în luna a 11-a anterioară naşterii copilului)”.

Cu alte cuvinte, ca şi în cazul salariilor majorate pe cartea de muncă, pentru ca angajatul să poa­tă lua credit, au existat angajatori care au mărit artificial veniturile vii­torilor părinţi, pentru ca baza de calcul a indemnizaţiei să fie mai mare, iar aceştia să poată lua mai mulţi bani de la stat.

Schimbări operate peste noapte

Recentele ajustări ne­ga­tive ale indemnizaţiilor pentru creşterea copilului au nemulţumit reprezentanţii unor asociaţii de părinţi, care susţin că actualele sume acordate ca indemnizaţii sunt total insuficiente şi nu sunt deloc de natură să încuraje­ze natalitatea. “Statul a lovit în acest fel în natalitatea de calitate, în părinţii respon­sabili, care au decis în cunoş­tinţă de cauză să investească într-un copil, care ştiu că îi pot sigura o îngrijire cores­punzătoare, o educaţie de calitate şi aşa mai departe. Şi s-a încurajat mai degrabă natalitatea iresponsabilă, cu părinţi care procrează fără să-i intereseze ce se va întâm­pla cu copiii lor, care până la urmă ajung tot în grija sta­tului, fiind crescuţi cu banii colectaţi de la cetăţeni, din impozite şi taxe”, ne-a de­clarat Ana Măiţă, preşedin­tele Asociaţiei Mame pentru Mame.

În opinia ei, varianta ini­ţială, de acordare a unor in­demnizaţii pentru creşterea copilului, în valoare de 85% din salariul net, fără plafo­nări, le încuraja pe femeile de carieră să devină mame. “În acest fel primeau o in­dem­nizaţie în concordanţă cu veniturile lor. Şi nu era asis­tenţă socială, era un drept câştigat în urma unor coti­zaţii către fondul de asigurări sociale. În condiţiile de faţă, pentru aceste mame, naşte­rea unui copil înseamnă o scădere dramatică a nive­lului de trai, iar acest lucru se va reflecta în rata natalităţii. Şi aşa, multe femei din Ro­mânia năşteau abia după 35 de ani, în momentul în care considerau că le pot asigura îngrijiri corespunzătoare copiilor lor. Or, după 35 de ani creşte riscul unor naşteri cu complicaţii”.

Oana Măiţă consideră că scăderea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului au fost luate de persoane care au demonstrat că nu au niciun respect pentru oamenii res­ponsabili, care şi-au făcut o planificare familială, “aceas­ta în condiţiile în care de la aceşti părinţi responsabili se aşteaptă generaţii  copii edu­caţi, îngrijiţi, care să fie vii­torii contribuabili”.

Nu în ultimul rând, re­prezentanta Asociaţiei Ma­me pentru Mame susţine că a fost injustă adoptarea “pes­te noapte” a unor prevederi legislative care să dea peste cap calculele unor familii responsabile, ce şi-au propus să aibă un copil. “În Spania, până în 2008, se dădea părin­ţilor o primă de naştere de 2.500 de euro. A venit rece­siunea, iar Guvernul spaniol a anunţat că nu mai are de unde să acorde aceşti bani. Însă a anunţat această măsu­ră cu 12 luni înainte de apli­carea ei, astfel încât cei care plănuiau să facă un copil să ştie la ce se aştepte. La noi, însă, legislaţia s-a schimbat de pe azi pe mâine, des­con­siderându-se natalitatea pla­nificată, nu cea haotică”.