Ca şi în cazul altor iniţiative concepute pe plan central şi implementate de administraţiile locale, programul de distribuţie a fructelor în şcoli, care a debutat de la început cu stângul în Timiş, continuă să le facă probleme Primăriilor angrenate în organi­zarea sa. Sunt administraţii locale care se chinuie să supra­vieţuiască în acest an cu bugete de avarie şi care aşteaptă de luni de zile ca Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură să le deconteze sumele plătite din bugetul local pentru acest program. Pentru a nu mai crea situaţii de blocaj de acest gen, Consiliul Judeţean Timiş intenţionează să transfere în perioada următoare derularea finanţării acestui program către administraţia judeţeană.


Bâlbâieli repetate

Consiliul Europei a alocat în ultimii ani sute de milioane de euro anual pen­tru programul de distribuţie de fructe în şcoli, considerat o măsură de comba­tere a obezităţii şi de ţinere la distanţă a elevilor de mâncarea de tip fast-food.

Anul şcolar trecut, o bună parte din suma repartizată Timişului pentru acest program, 740.000 de lei, a rămas nechel­tuită, pentru că proiectul de ordonanţă de urgenţă care trebuia realizat de că­tre Ministerul Agriculturii pentru regle­mentarea acestui program a întârziat nepermis de mult, iar în lipsa cadrului legal, Primăriile, dar şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, respon­sabilă de administrarea proiectului, nu au putut trece la derularea sa. Abia la sfârşitul lunii martie 2010 s-au adoptat normele de aplicare legate de derula­rea acestui program şi, până au fost făcute şi achiziţiile publice, unele Pri­mării din Timiş au constatat că mai aveau doar două - trei săptămâni în care puteau distribui mere elevilor, pentru că venea vacanţa.

Pentru anul şcolar 2010 - 2011, Ti­mişul are alocată pentru acest program suma de 1,5 milioane de lei. Din aceas­ta însă, mai mult de o treime, 518.000 de lei, o reprezintă cheltuielile de dis­tribuţie, la care se adaugă 51.000 de lei fonduri pentru măsuri adiacente de promovare a programului.


Fonduri rambursate cu mare întârziere

Suma de 1,5 milioane de lei repar­tizată Timişului pentru acest program nu a existat însă decât la modul virtual, pentru că Primăriilor timişene li s-a ce­rut să finanţeze ele acest program, ur­mând ca, după ce vin fondurile euro­pene aferente acestui program, să se fa­că, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, decontările sumelor cheltuite de administraţiile locale.

Lucru care nu s-a întâmplat, în Ti­miş existând un număr de Primării ca­re, după ce au băgat bani în derularea acestui program, aşteaptă de luni bune rambursarea lor. Iar aceste sume, de­loc mici, le sunt necesare, mai ales în condiţiile în care în acest an, în urma po­liticilor de austeritate bugetară, buge­tele multor administraţii locale s-au diminuat semnificativ.

“Noi am finanţat acest program, şi înţelegerea era să ni se ramburseze banii cât mai repede. De luni de zile facem demersuri şi la Inspectoratul Şcolar, şi la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agri­cultură, pentru a ni se vira aceşti bani, iar solicitările noastre au rămas fără niciun răspuns. Iar noi chiar avem ne­voie de acei bani. Ce să facem acum? Noi am făcut contracte cu o firmă dis­tri­buitoare de fructe, bazându-ne pe pro­misiunea că vom primi rapid rambur­sa­rea acestor sume cheltuite. Şi noi a tre­buit să plătim aceste sume, pentru că, dacă nu ne-am fi achitat de obligaţiile asumate prin contract legate de plată, firma furnizoare ne-ar fi dat în jude­ca­tă”, precizează primarul comunei Căr­piniş, Ioan Sima.

“Aşteptăm şi noi să primim acele sume de la A.P.I.A. şi sperăm ca banii respectivi să ne fie viraţi cât mai re­pede”, spune, la rândul său, Sorinel Marcu, viceprimarul comunei Birda.

Directorul Agenţiei de Plăţi şi In­tervenţie în Agricultură Timiş, ingi­ne­rul Nicolae Dan Micluţa, recu­noaşte că există această problemă legată de întârzierea rambursării sumelor aferen­te acestui program, dar precizează că totul depinde de ritmicitatea alocării fondurilor. “E adevărat, sunt întârzieri legate de rambursarea acestor sume. Însă banii pot fi acordaţi în măsura în care sunt alocate de pe plan central finanţări în acest sens”.

Aparatul central al A.P.I.A. aşteap­tă virarea acestor bani din fondurile alocate programului european de dis­tribuţie de fructe în şcoli. Nu este, însă, prima dată când întârzierile legate de vi­rarea sumelor pe diverse programe de finanţare europeană creează situaţii de blocaj financiar în administraţiile locale, Primăriile fiind nevoite să folosească fondurile proprii pentru a acoperi sumele necesare derulării acestor proiecte.

Pentru că s-au primit foarte multe semnale legate de dificultăţile finan­ciare create de întârzierea plăţilor pe acest program de distribuţie de fructe în şcoli, s-a convenit ca finanţarea sa să fie centralizată, începând din anul fis­cal 2011, la nivelul administraţiei jude­ţene. În acest sens, în această lună con­silierii judeţeni vor dezbate în plen un proiect de hotărâre de consiliu judeţean ce prevede alocarea de sume din cota defalcată de TVA pentru finanţarea acestui program. “Având în vedere prevederile legale privind stabilirea fructelor distribuite, a perioadei şi frecvenţei distribuţiei, a limitei valorii zilnice/elev şi a măsurilor adiacente distribuţiei de fructe, a bugetului afe­rent acestora, precum şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestio­nare la nivelul administraţiei publice, în cadrul Programului de încurajare a con­sumului de fructe în şcoli în anul şcolar 2010-2011, începând cu anul bugetar 2011, sumele aferente acordării fructe­lor în şcoli se suportă din bugetele locale ale judeţelor”, se precizează în respectivul proiect de lege.

Ca urmare a adreselor Primăriilor care trebuiau să primească rambursări ale sumelor plătite pentru acest pro­gram, C.J. Timiş urmează sa facă repartizări de sume din cote defalcate din TVA în valoare de 92.130 de lei. Astfel, Birda va primi 2.330 de lei, Cărpinişul, 5.604 lei, Cenadul, 6.283 de lei, Moşniţa Nouă, 9.145 de lei, Săcălazul, 15.387 de lei, Sânmihaiul Român, 10.476 de lei, Valcaniul, 2.100 de lei, Deta, 14.305 lei, iar Sânnicolaul Mare, 26.500 de lei.


Bani de mere, rambursaţi Primăriilor

- Birda – 2.330 de lei
- Cărpiniş – 5.604 lei
- Cenad – 6.283 de lei
- Moşniţa Nouă – 9.145 de lei
- Săcălaz –15.387 de lei
- Sânmihaiu Român – 10.476 de lei
- Valcani – 2.100 de lei
- Deta – 14.305 lei,
- Sânnicolau Mare – 26.500 de lei


Merele, evaluate după aspect, nu după valoarea nutriţională

Au existat, de la lansarea aces­tui program, numeroase critici legate de condiţiile legate de achiziţionarea merelor ce ur­mau a fi distribuite elevilor. Ast­fel au fost stabilite o serie de ca­racteristici ale fructelor ce ţin mai mult de aspectul aces­tora de­cât de proprietăţile lor nutritive.

De exemplu, caietul de sar­cini făcut pentru achiziţia de me­re pentru distribuţie în şcoli de către comuna Uivar, pe baza prevederilor legislative apro­bate, stabileau că merele furni­zate trebuie să fie între 90 şi 150 de grame, încadrate la cate­goria I conform standardului de comercializare (care, din nou, e legat de aspect), trebuie să fie “întregi, sănătoase, spălate, cu­rate, fără materii străine vizi­bile, fără urme de atacuri de boli şi dăunători, fără umiditate externă în exces, fără miros sau gust străin, să reziste la trans­port şi la manipulare”.

Adică, exact genul de mere de import, fără gust şi aromă, aduse în ţară, care au invadat pie­ţele şi supermarketurile din Ro­mânia în detrimentul mărfii ro­mâneşti, mult mai calitativă din punct de vedere nutritiv.

Tocmai de aceea, deşi acest program de distribuţie de fructe în şcoli ar fi putut fi un sprijin pentru producătorii timişeni, se pare că la achiziţiile făcute s-a preferat tot marfa de import. “Noi nu am primit nicio soli­citare din partea vreunei Pri­mării de a o pune în legătură cu producătorii de fructe de pe plan local”, spune Tiberiu Le­lescu, directorul Direcţiei pen­tru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş.

Profesorul dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Ali­mentare, susţine că specifica­ţiile legate de calitatea merelor achi­ziţionate prin acest program i s-au părut aberante, în sensul că di­rijează achiziţiile spre pro­duse de import, provenind din culturi unde s-au folosit excesiv pesti­cide. “Este normală sorta­rea acestor mere după dimen­siuni şi nu după calităţile nutri­ţionale. S-a pus accentul doar pe aspect, în detrimentul valorii nutriţionale. S-a neglijat faptul că un măr mic, nu foarte aspec­tuos, provenit dintr-o cultură tradiţională, poate avea cu mult mai multe calităţi decât un măr «de expoziţie»”. 

Kalliope Silberberg, con­silier pe probleme de promo­vare a sănătăţii în cadrul Direc­ţiei de Sănătate Publică Timiş, consideră că, totuşi, acest pro­gram de distribuţie de fructe la nivelul şcolilor este unul bine­venit măcar din perspectiva faptului că încearcă să ofere copiilor o alternativă la pro­dusele de tip fast-food. “Există carenţe legate de consumul de legume şi fructe în cazul unui număr destul de mare de copii şi adolescenţi din Timiş. Deşi ar trebui consumate, conform indicaţiilor nutriţioniştilor, cel puţin patru porţii de fructe şi legume pe zi, acest lucru nu se întâmplă. Studiile făcute de D.S.P. Ti­miş arată că de multe ori şi în familie copiilor li se oferă o alimentaţie dezechili­brată, din care lipsesc fructele şi legumele”, afirmă Kalliope Silberberg.