Potrivit unor declaraţii făcute sâmbătă de către ministrul Sănătăţii, e pe ultima sută de metri un proiect legislativ menit să schimbe fundamental modul de finanţare al sistemului sanitar românesc. Mai precis, e vorba de subordonarea Casei de Asigurări de Sănătate Ministerului Sănătăţii. Conducerea judeţeană a sindicatului Sanitas consideră că mişcarea ar putea genera abuzuri şi o împărţire a banilor pe criterii politice.


O decizie bună acum, dar discutabilă în timp

Conform declaraţiilor făcute sâmbătă de ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, se pregăteşte un nou pachet legislativ care să schimbe modul de finanţare al sistemului sanitar, printr-o “corectă contributivitate la Fondul asigurărilor de sănătate a tuturor asiguraţilor şi o poziţionare eficientă a Casei de Asigurări de Sănătate”. Cseke Attila a spus că, în primul rând, intenţionează să asigure o mai mare predictibilitate a sistemului sanitar, pornind de la faptul că relaţiile Casei Asigurărilor de Sănătate cu diversele componente ale sistemului sunt greoaie şi lente.
Ministrul a afirmat şi că trebuie găsit un nou statut juridic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii elaborează şi aplică politici în domeniu, dar nu are control asupra resurselor financiare în acest scop. “A apărut un studiu care arată că există o răspundere directă a Ministerului Sănătăţii asupra sistemului sanitar, dar nu este normal să răspunzi tu, în condiţiile în care 82% din resursele financiare ale sistemului sunt la o instituţie complet autonomă de Minister, asupra căreia Ministerul nu are niciun control”, explică Cseke Attila decizia luată.
Propunerea nu este, însă, văzută cu ochi buni de către conducerea judeţeană a Sindicatului Sanitas, care consideră că o subordonare a Casei de Asigurări de Sănătate către Ministerul Sănătăţii ar putea genera utilizări abuzive sau clientelare ale fondurilor sănătăţii. “O asemenea subordonare nu este bună. E vorba până la urmă de nişte asigurări de sănătate ale oamenilor cu posibilităţi materiale reduse, cu care trebuie asigurate aceloraşi oameni o serie de servicii medicale de bază. De aceea, această subordonare a Casei de Asigurări de Sănătate direct către Parlament e de natură să prevină utilizarea abuzivă sau pe criterii politice a fondurilor Sănătăţii. Prin această subordonare s-ar putea politiza şi supercentraliza utilizarea acestor bani. S-ar putea utiliza sume destinate Sănătăţii în mod discreţionar, cu scopul de a se aduna capital electoral”, avertizează medicul Livius Cârstea, liderul Sanitas Timiş, membru în Consiliul de Administrare al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.
În opinia sa, e nevoie să se înţeleagă că nu mai sunt vremurile în care să se practice o supercentralizare a fondurilor publice. “S-a adus argumentul că pe timp de criză aceste fonduri publice se supercentralizează. Însă e nevoie de o autonomie a Casei de Asigurări de Sănătate. Nu mai suntem pe vremea Republicii Socialiste România. Şi e foarte normal ca statul să aloce bani complementar sistemului sanitar, nu să folosească doar banii asiguraţilor. Amestecând fondurile repartizate de la bugetul cu fondurile de asigurări s-ar putea ajunge în situaţia în care să se spună că nu mai sunt bani nici într-o parte, nici în cealaltă”.


Creşterea contributivităţii la asigurările de sănătate, în vizorul Ministerului

Pe lângă subordonarea fondurilor asigurărilor de sănătate către Ministerul Sănătăţii, Cseke Attila a mai anunţat sâmbătă că vrea să schimbe şi modul de gestionare a principalelor programe de sănătate. “Vreau să dau două exemple pe care le cunoaşte toată lumea, cel al programelor naţionale de sănătate şi al contractelor cu Casa. Experienţa arată că, la trei luni după ce se face bugetul, încep discuţiile cu Casa, cu medicii de familie, iar până se fac contractele, în fiecare an trece mult timp. Eu vreau să propun ca aceste programe naţionale de sănătate şi contractele cu C.A.S. să fie multianuale, pe cel puţin doi ani. În felul acesta nu se va pierde timp în fiecare an pentru încheierea de contracte”, a declarat ministrul Sănătăţii.
De asemenea, ministrul a precizat că o a treia iniţiativă de îmbunătăţire a legislaţiei din sistemul sanitar, pe care intenţionează să o promoveze, vizează reglementarea problemei contribuţiilor la Fondul asigurărilor de sănătate şi a numărului de persoane care contribuie la acest fond. “Contribuabilii sunt în număr de şapte milioane de persoane, în timp ce peste 11 milioane de cetăţeni sunt asiguraţi prin efectul legii, fără a contribui la fondul asigurărilor de sănătate. Este incorect. Înţeleg că există şi că trebuie să existe categorii exceptate de la obligaţia plătirii contribuţiilor, ca de exemplu copiii, elevii şi studenţii. Sunt însă alte categorii pentru care facem analize serioase şi care ar trebui să plătească aceste contribuţii. Nu m-aş aventura în declaraţii acum, dar numărul categoriilor exceptate este mai mare decât al categoriilor care contribuie”, a declarat ministrul Sănătăţii.