Pe motivul că nu mai există norme legislative care să le impună un consum decent de carburanţi, o serie de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi-au stabilit cote de benzină şi motorină pentru maşinile de serviciu după cum i-a tăiat capul. Aşa susţin reprezentanţii Curţii de Conturi, care dau exemple şi în Timiş de „cote-record” de carburant pentru maşinile unor unităţi ale administraţiei locale.


Fără legi, fără constrângeri

Conform unui document recent al Curţii de Conturi a României, de ani buni o serie de structuri ale adminis­traţiei locale şi-au făcut norme discre­ţionare de carburanţi pentru maşinile de ser­vi­ciu, motivând că legea nu le mai impu­ne niciun fel de restricţii în acest sens.
Pe undeva, au dreptate, confirmă şi reprezentanţii Curţii de Conturi. „Istoricul” legislativ în acest sens este relevant : în 2001 au fost stabilite nor­mative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice, şi atunci s-au fixat norme de 300 de litri de carburant pe lună pentru maşinile Consiliilor Jude­ţene, 250 de litri pentru Primăriile de municipii şi oraşe şi 150 de litri pentru comune. În 2002, s-a revenit asupra acestor prevederi legale, stabilindu-se norme ceva mai generoase : 350 de litri pentru Consilii Judeţene, 250 de litri pentru Primăriile de municipii şi oraşe şi 200 de litri pentru comune.
Ulterior, legislaţia s-a modificat din nou, în 2004, în ultimul an la guver­nării P.S.D., când s-au stabilit norme de carburant pentru ministere, instituţii cen­trale şi „alte instituţii” (pentru care era prevăzută o normă de carburant de 200 de litri pe lună), sintagmă în care unele Consilii Locale şi Judeţene au considerat că nu se încadrează. „Ca ata­re, majoritatea autorităţilor adminis­traţiei publice locale au considerat că nu mai intră sub incidenţa reglementări­lor privind consumul normat de com­bustibil”, spune Sandu Mihai Capră, consilier de conturi al Curţii de Conturi a României. Deci, cei care s-au socotit exceptaţi de la prevederile legii şi-au stabilit propriile norme de carburant, după cum i-a tăiat capul.


Timişul, printre primii

Incluzându-i pe cei care s-au con­si­de­rat absolviţi de obligaţiile refe­ritoare la cotele maxime de carburanţi, Curtea de Conturi a făcut un top al celor mai mari consumatoare de combustibil Consilii Judeţene, unde campion abso­lut e C.J. Vrancea, sub conducerea lui Marian Oprişan, care a patentat con­sumul nelimitat de combustibil.
Timişul e pe locul 5 al clasamen­tului, în topul con­sumului de carburant al Consiliilor Ju­deţene, încadrându-se în categoria in­stituţiilor cu consumuri lunare între 300 şi 450 de litri. Iar dacă la categoria „municipii” Timişul nu are reprezen­tanţi în topul celor mai mari con­sumatori de carburanţi, la clasa­men­tul oraşelor situaţia e cu totul altfel, ju­deţul fiind nominalizat cu un „premiant” pe locul doi pe ţară. E vorba de oraşul Fă­get, cu un consum lunar de carburant pe maşinile Primăriei de 450 de litri.


Cote ajustate şi la structurile de utilitate publică
Printr-o Hotărâre de Consiliu Judeţean adoptată în acest an, Consiliul Judeţean Timiş a redus drastic cotele de carburanţi destinate instituţiilor din subordine. E drept, tăierile au început cu maşinile conducerii C.J.T., la care norma a fost tăiată de la 400 de litri la 150 de litri pe lună.
Sunt, însă, instituţii unde tăierile au fost drastice. De exemplu, la Cen­trul Militar Zonal Timiş, de la o normă lunară de 2.000 de litri lunar pentru maşinile instituţiei, s-a trecut direct la un sfert de normă, doar 550 de litri. La Direcţia de Asistenţă Socială şi Pro­tec­ţia Copilului Timiş, norma de carbu­rant a fost ajustată de la 6.200 la 3.350 de litri lunar. La Direcţia de Prestări Servicii Timiş, care efectuează o serie de lucrări utilitare în judeţ, norma de carburant lunară a fost scăzută cu 2.000 de litri.
„Acestea sunt normativele, tre­buie să ne încadrăm în ele. Aşa s-a stabilit, aşa rămâne. Supraveghem foarte atent activităţile desfăşurate şi încercăm să ne încadrăm în normele stabilite,” ne-a declarat directorul Direcţiei de Pre­stări Servicii Timiş, Marţian Doroş. Şi şe­ful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Banat” al judeţului Timiş, generalul Mihai Benga, afirmă că se încearcă gestionarea activităţilor în aşa fel încât să se încadreze în norma­tivele de carburanţi stabilite. „Folosim maşinile în limita de carburanţi aloca­tă. Când nu mai avem carburant, le tra­gem pe dreapta şi asta e. Maşinile uti­lizate în activitatea de prevenire sunt gestionate foarte bine – dacă maşina are cinci locuri, atunci va avea cinci ocu­panţi. Mergem cu echipa de control pe o anumită direcţie, oamenii rămân în traseu şi după aceea îi culegem. Nu e uşor să ne descurcăm cu normele de carburanţi alocate, dar în actualul context nu putem pretinde mai mult”.