Birocraţie excesivă, acuzată de diminuarea culturilor modificate genetic

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş susţine, împărtăşind punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, că pe plan intern continuă să se practice un embargo asupra culturilor modificate genetic, în timp ce pe plan internaţional situaţia evoluează în sens contrar. În plus, directorul Staţiunii de Cercetare Agricolă Lovrin spune că, din cauza obstacolelor birocratice, nu e sigur dacă, în acest an, Lovrinul va mai avea vreo suprafaţă cultivată cu porumb modificat genetic, nici măcar în scop experimental.

Culturi considerate foarte profitabile

Reprezentanţii Direcţiei pen­tru Agricultură Judeţeană Timiş preci­zea­ză că, pe plan intern, continuă boico­tarea cul­turilor modificate ge­netic, în po­fida argumentelor eco­nomice pro-OMG-uri şi a tendinţe­lor in­ternaţio­na­le. Este dat în acest sens exemplul sporului de pro­ducţie al soiei modificate gene­tic, care este de până la 30%, iar planta asigură pro­tecţie îm­po­triva bu­ruienilor, re­du­ce cu 85% costurile pen­tru comba­terea buruienilor în cultura de bază şi în culturile postmergătoare, şi re­duce consumul de carburanţi rapor­tat la întreaga suprafaţă cultivată.

Conducerea Direcţiei pen­tru Agri­cul­tură Judeţeană Timiş afirmă, în ace­laşi context, că interzicerea soiei modi­ficate genetic a dus la scăderea su­pra­feţei cultivate, de la 190.000 de hectare, cât se înregistra în 2006, la 50.000 ha (în 2008), iar producţia s-a prăbuşit de la 345.000 de tone (în 2006) la numai 40.000 de tone (în 2008).  Ca urmare, pierde­rile totale ale veniturilor ferme­lor au ajuns la 130.000.000 de euro. La aces­tea se adugă pierderea veniturilor din procesarea soiei – 150.000.000 de euro, eliminarea exportului de produse din soia – 70.000.000 de euro, şi impor­turile de soia – 60.000.000 de euro.“Pierderile totale înregis­trate de ţara noas­tră se ridică la 310.000.000 de euro”, estimează Tiberiu Le­lescu, di­rectorul Di­recţiei pentru Agricultură Ju­deţeană Timiş.

Aceste argumente sunt adu­­­se în contextul în care Timişul era, pâ­nă în 2006, înaintea ade­rării şi a impunerii interdicţiei de cultivare, unul dintre ju­deţe­le cu cele mai mari suprafeţe cul­ti­vate cu soia modifica­tă ge­netic – con­siderată de către unii agricultori locali ca fiind una din­­tre cele mai profitabile culturi. 

În privinţa cultivării po­rumbului modificat genetic, re­prezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Jude­ţeană Timiş sus­ţin că în puţinele zone în ca­re au mai existat astfel de cul­turi, produc­ţia medie la hectar a sporit cu 7 - 9% faţă de porum­bul convenţional, datori­tă redu­cerii pierderilor provocate de dău­nători, şi, în plus, s-a putut renunţa la trata­mente chimice cu insecticide în faza de înflo­rire a porumbului, dimi­nuân­du-se astfel cantitatea de pesti­ci­de aplicate pe plante şi sol şi, im­plicit, reducându-se poluarea. Apoi, s-au re­dus cheltuielile cu transportul, manipu­larea şi ad­ministrarea in­secticidelor.

Conducerea Direcţiei timi­şene mai precizează că, la nivel naţional, tendin­ţa este de creş­tere a supra­feţelor cu pla­nte modificate genetic, cu o rată de creştere de zece milioa­ne de hectare pe an. “În perioada 1996 - 2010, cultu­rile bioteh­nologice au evoluat specta­culos, de la apro­ximativ zece milioane de hectare la 148 de milioane de hecta­re. În ace­laşi timp, tere­nurile utilizate pentru plante biologice (eco) au pornit de la circa 15 milioane de hectare şi abia au ajuns la 35,7 milioane de hec­tare. Din păcate, Europa este cea mai an­chilozată struc­tură din punct de vede­re deci­zional”, precizează re­pre­­­zen­tanţii Direcţiei pentru Agri­cul­tu­ră Judeţeană.

Anul trecut, suprafaţa to­tală culti­va­tă în Timiş cu plante modifi­cate ge­netic a fost de doar două hectare, în trei lo­caţii – la Lovrin, Grabaţi şi Cărpiniş. În toate cazurile era vorba despre porumb modificat genetic.

La Lovrin s-ar putea stopa şi culturile experimentale

Ştefan Tarjoc, directorul Staţiu­nii de Cercetări Agricole Lovrin, unde a existat anul trecut o suprafaţă sub un hec­tar cultivată experimental cu po­rumb modificat genetic Mon­santo, spu­ne că nu ştie dacă în acest an va mai continua acest tip de cultură. “Vom şti cu certitudine la începutul lunii martie. Autori­zarea acestor culturi este un demers birocra­tic foarte amplu. Iar aceste demersuri îi descura­jează pe cei interesaţi”, spune direc­to­rul Staţiunii de Cercetare Lo­v­rin. Acesta declară că, anul trecut, au fost cultivaţi 50 - 60 de ari cu porumb, în scop ex­perimental.

În opinia sa, abordările din Româ­nia, legate de acest tip de cultură, sunt total greşi­te. “În toată lumea se cultivă aceste plante modificate ge­netic. Nu ştiu de ce la noi nu se poate. E mai bine să ai cul­turi tradiţionale, intoxicate cu pes­ticide şi erbicide? În plus, la noi sunt importuri masive de şrot de soia modificat genetic, folosit în hrana ani­malelor. De ce nu se putea con­tinua pe plan local cu această cultură, mai ales că Timişul era unul dintre judeţele cu suprafeţe mari cultivate?”, se întreabă Ştefan Tarjoc.