Ministerul Justiţiei a anunţat constituirea unei structuri cu competenţe pe indisponibilizarea averilor rezultate din infracţiuni, cu sprijinul şi consilierea unor experţi americani ai Marshals Service. Respectiva structură, care pare a avea unele competenţe comune cu Agenţia Naţională de Integritate, va fi centrată pe urmărirea, indisponibilizarea şi confiscarea produselor infracţiunii, în special în cauze complexe de criminalitate gravă. Până cum, aceste cazuri de confiscare a averii au fost extrem de rare, şi rămase în coadă de peşte la nivelul Justiţiei.


Structură creată după modelul american

Beneficiind de sprijin şi consul­tan­ţă din partea unor structuri similare din SUA, Ministerul Justiţiei a anunţat în­fiinţarea în structura sa a Biroului pen­tru Prevenirea Criminalităţii şi de Cooperare cu Oficiile de Recuperare a Creanţelor din Statele Membre ale U.E., care are rolul de a urmări şi de a ajuta la indisponibilizarea averilor rezultate în urma comiterii unor infracţiuni. În ur­ma unui program de instruire încura­jat de Ambasada SUA, anul trecut au ve­nit în România reprezentanţi ai Mar­shals Service, ai Diviziei Măsuri Asigu­ratorii şi ai Departamentului de Justi­ţie, Secţia Măsuri Asiguratorii şi Luptă împotriva Infracţiunilor de Spălare a Banilor, care s-au întâlnit cu numeroşi funcţionari de stat români pentru a eva­lua metodologiile de confiscare a bu­nurilor ilicite şi a stabili ce programe de formare sunt necesare.

„Înfiinţarea Biroului demon­strea­ză interesul Ministerului Justiţiei pen­tru recuperarea produselor economice ale infracţiunilor. Vrem să găsim şi să con­fiscăm resursele financiare pro­duse prin corupţie şi crimă organizată. Biroul va sprijini această politică”, a declarat mi­nistrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

La rândul său, ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a declarat că, pen­tru autorităţile responsabile de aplicarea legii şi judiciare, „capacitatea de a iden­tifica, sechestra şi confisca bunurile dobândite ilicit sau care constituie pro­dusul unei infracţiuni reprezintă un in­strument vital”. 

Experţii americani prezenţi în Ro­mânia la sfârşitul anului trecut au eva­luat felul în care a decurs până în pre­zent procesul de confiscare a averilor provenite din infracţiuni, iar conclu­zii­le nu au fost optimiste, după cum recu­noaşte chiar Ministerul Justiţiei : „Ex­perţii americani au concluzionat că autorităţile române şi-au declarat în mod unanim dorinţa de a confisca bu­nu­rile dobândite ilegal sau folosite la săvârşirea infracţiunilor. De aseme­nea, raportul concluzionează că autorităţile române nu au reuşit încă să confişte su­me semnificative din cauza incerti­tudinilor privind cadrul legislativ şi au­toritatea conferită de acesta de a acţio­na, a lipsei unei strategii oficiale, pre­cum şi a absenţei unei instituţii centrale responsabile cu conducerea şi supra­vegherea acţiunilor de confiscare”.


Rezultate modeste

Până în prezent structura cu abi­lităţi directe pe controlul şi propunerile de confiscare a averilor ilicite, Agenţia Naţională de Integritate, a avut rezul­tate modeste pe acest segment, atât la nivel naţional cât şi local. La nivel na­ţional A.N.I. are pe rol doar şase pro­cese vizând confiscarea averilor (prin­tre ele numărându-se cel al lui Şerban Brădişteanu) şi nici unul nu are le­gătură cu Timişul.
  În niciun caz nu s-a pronunţat vreo hotărâre definitivă şi irevocabilă care să confirme măsura confiscării averii, propusă de A.N.I.

Nici pe incompatibilităţi sau conflicte de interese Timişul nu a prea mai făcut obiectul acţiunilor şi verifi­cărilor A.N.I., anul trecut fiind con­sem­nată doar rămânerea definitivă prin necontestare a stării de incompa­tibilitate a unui inspector de la Primăria Lugoj, care e în acelaşi timp şi admi­nistrator de firmă. În urma analizării cazului în Comisia de disciplină a Pri­măriei Lugoj, s-a apreciat că se „im­pune atenţionarea funcţionarului public cu privire la conduita sa ulterioară, mo­tiv pentru care propune aplicate sanc­ţiunii de mustrare scrisă”.

Mihai Poliţeanu, fost director de programe al Freedom House, asistent al europarlamentarului Monica Maco­vei, spune că nu o dată demersurile prin care se iniţiază confiscarea unor averi ilicite nu se materializează prin hotărâri definitive în justiţie şi din cauza impedimentelor de ordin legis­lativ. „Există practici neunitare, din acest punct de vedere, la nivelul in­stanţelor, dar nu trebuie să uităm nici faptul că nu există un cadru legislativ care se ajute aceste demersuri. Şi spun asta gândindu-mă doar la acel celebru paragraf din Constituţiei referitor la faptul că dobândirea averii se prezumă a fi licită”.