După intense negocieri, purtate pe parcursul ultimelor zile, eurode­putaţii au recunoscut că discuţiile legate de adoptarea buge­tului Uniunii Europene pe anul viitor au eşuat. Persistenţa acestui blocaj ar putea pune sub semnul întrebării multe dintre proiec­tele de finanţare progra­mate pentru anul viitor.


Riscuri de blocare a finanţării unor proiecte importante

Potrivit unor reprezentanţi ai Comisiei Europene, blocarea proiectului de buget al U.E. 2011, din cauza eşecului negocierilor dintre Guvernele comunitare şi eurodeputaţi, riscă să îngheţe pentru mai multe luni finan­ţa­rea unor investiţii importante pentru statele comunitare. Ast­fel, în lipsa unui buget clar stabilit, nu se vor putea da aprobări pentru finanţarea unor proiecte foarte importante, care vor fi efectiv blocate, putând genera pierderi uriaşe.
Ajuns într-o situaţie-limită, comisarul european pentru bu­get, Janusz Lewandowski, a promis că va începe să lucreze la un nou proiect de buget. Pro­cesul va dura, însă, mai multe luni, după eşecul celei mai re­cente tentative de conciliere. “Este regretabil. Acest buget nu este pentru Bruxelles, ci pen­tru cetăţenii europeni, com­pa­nii, cercetători, studenţi, co­muni­tăţi rurale, oraşe, co­mune şi re­giunile din Uniune”, a de­cla­rat Lewandowski, adăugând că întârzierea adoptării buge­tului are drept consecinţe în­ghe­ţa­rea provizorie a fondurilor europene. Reprezentantul C.E. a mai ţinut să spună că 90% din fondurile bu­getului U.E. fi­nan­ţează investiţii care susţin creş­terea economică şi crearea de locuri de muncă.
“Regret faptul că, prin ac­ţiunea lor, câteva state membre au închis uşa posibilităţii înche­ierii unui acord”, a declarat, la rândul său, Jerzy Buzek, pre­şe­dintele Parlamentului.
Conform eurodeputaţilor, resursele financiare limitate de actualul context economic nu pot fi aduse în discuţie, întrucât Parlamentul European a accep­tat o creştere de doar 2,91% a cheltuielilor pentru 2011. Preşe­dintele Comisiei pentru bugete, Alain Lamassoure, şi-a expri­mat nemulţumirea în legătură cu această situaţie, menţionând totodată că „reforma sistemului de resurse proprii al U.E. a devenit inevitabilă”.


Potrivit unor economişti, nu există un Plan B pentru U.E.

Economistul timişorean Nicolae Ţăran spune că erau de aşteptat aceste divergenţe legate de adoptarea bugetului U.E. pe anul viitor, în contextul dificultăţilor economice cu care se confruntă state precum Gre­cia sau Irlanda. „Întreaga struc­tură a U.E. devine imprevizibilă în aceste momente. Iar dacă vor apărea falimente, pentru că efectiv vom putea asista la spec­tacolul unor state în faliment, atunci lucrurile vor deveni şi mai şubrede la această con­strucţie”. Din punctul său de vedere, ar trebui schimbat, mai ales în actualul context, modelul de conducere şi organizare a aces­tui conglomerat politic. „Am spus de mult că U.E. are un model de conducere colectivă similar cu cel al fostei Iugoslavii. Şi mi-e teamă ca finalul să nu fie acelaşi. Liderii europeni nu par să fie capabili să facă faţă unor probleme atât de comple­xe, iar procesul decizional se dovedeşte a fi unul ineficient, în actualul context”.
În funcţie de ce se va în­tâm­pla cu Irlanda, în perioada următoare, Nicolae Ţăran apre­ciază că inclusiv în România lumea s-ar putea aştepta la fluc­tuaţii mari ale monedei euro. „Din acest punct de ve­dere, acum se poate spune că orice e posibil. Şi e regretabil că toată această construcţie a U.E. a fost făcută pe o singură varian­tă – cea a succesului. Nu există un plan B pentru U.E., nu exis­tă o variantă pe care să se poa­tă merge în caz de eşec. Lucru care dovedeşte o con­cepţie politică limitată, utopică. De obicei, la nivelul U.E., se acţio­nează abia după ce apar anu­mite probleme majore”. Econo­mistul Nicolae Ţăran consideră că sunt prea puţine măsurile cu caracter preventiv, care să vină în întâmpinarea eventualelor scurt-circuite, declarând că atunci când apar probleme cum sunt cele economice ale Ir­lan­dei, „se acţionează într-un mod diletant, pompieristic şi adesea total ineficient”.