„Boss”-ul achiziţiilor C.F.R. controversate, pus în libertate

Cu toate că s-au depus eforturi considerabile pentru aducerea în ţară a fostului director general al Companiei Naţionale a Căilor Ferate Române, Mihai Necolaiciuc, cu scopul de a fi judecat pentru faptele grave de care e acuzat, legate de prejudicerea bugetului CFR într-o serie de achiziţii controversate, justiţia pare să ţină cont de cu totul alte criterii şi priorităţi în gestionarea acestui caz. Aşa se face că la sfârşitul săptămânii trecute Mihai Necolaiciuc a fost eliberat, după revocarea mandatelor de arestare emise pe numele său. Sunt tot mai mulţi cei din sistem care cred că, deşi subordonaţii săi care i-au executat ordinele, cum a fost cazul şi unor foşti şefi de la Regioanal Timişoara, au fost condamnaţi, Mihai Necolaiciuc ar putea scăpa de toate acuzaţiile care i se aduc.

O decizie suprinzătoare

La sfârşitul săptămânii trecute fostul director general al Companiei Naţionale a Căi­lor Ferate Române, Mihai Ne­colaiciuc, - adus în România în 20 aprilie 2011 din SUA, pentru a fi judecat pentru prejudicie­rea companiei cu 70 de mi­lioa­ne de euro - a părăsit închi­soa­rea, după revocarea celor pa­tru mandate de arestare emise pe numele său.

Fostul director general CFR, Mihai Necolaiciuc, a plecat din arest precizând că primul lucru pe care îl va face în libertate este să-şi vadă familia şi că va continua să se apere, aşa cum a făcut-o până acum.

Tribunalul Bucureşti a ad­mis, joi, recursul lui Necolai­ciuc, care reclamase decizia Judecătoriei Sectorului 1, prin care i-a fost prelungit mandatul de arestare.

Întrucât şi celelalte trei mandate de arestare au fost revocate în timp, fostul director general al CN CFR, Mihai Ne­co­laiciuc, va fi judecat, în conti­nuare, în stare de libertate, pen­tru prejudicierea CFR cu 70 de milioane de euro.

Doar într-una din deciziile de revocare a mandatului de arestare, instanţa a impus în ca­zul lui Necolaiciuc inter­dicţia de a nu părăsi localitatea de do­miciliu.

Instanţa “contrabalansează” munca procurorilor

Decizia cercetării în stare de libertate a fostului director al Companiei Naţionale a Căi­lor Ferate Române este cu atât mai suprinzătoare cu cât procu­rorii anticorupţie au lucrat in­tens la aprofundarea dosarelor conexe legate de sistemul de achiziţii pus pe picioare de Ne­colaiciuc, şi au adăugat noi şi noi acuzaţii la cele care i se adu­ceau deja.

Chiar spre sfârşitul anului trecut D.N.A. a finalizat de in­strumentat, cu trimiteri în jude­cată, un al patrulea dosar penal în care titular e fostul director general al C.F.R., acuzat de construirea unei reţele de achi­ziţii nelegale care, în anii 2000 - 2004, a prejudiciat bugetul de stat cu sume fabuloase.

În acest ultim dosar, Neco­laiciuc împreună cu un alt direc­tor din cadrul C.N.C.F.R., Vio­ri­ca Olăeru, a fost trimis în jude­cată pentru utilizare în alte sco­puri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmea­ză să fie rambursate din fonduri publice. E vorba, în acest dosar, despre un contract încheiat de România în anul 2000 cu Ban­ca Europeană de Investiţii pen­tru realizarea Proiectului de re­construcţie pentru eliminarea efectelor inundaţiilor, un con­tract ce viza reconstruirea in­frastructurii afectate de inun­da­ţiile din 2000 şi din anii ante­riori. Finanţarea B.E.I. a fost acordată C.F.R. pentru efectua­rea de lucrări de reconstrucţie şi consolidare a liniilor de cale ferată în valoare de 34,3 milioa­ne de euro. Cu această finan­ţa­re ar fi trebuit să se facă lu­crări şi pe raza Regionalei C.F.R. Ti­mişoara, unde a fost prevăzută reabilitarea a aproximativ 22 de kilometri de cale ferată din zonele afectate de inundaţii sau în pericol de a fi afectate de inundaţii.

Deşi clauzele contractuale stipulau ca banii să fie utilizaţi exclusiv pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii aferente lucrărilor anti-inundaţii, Neco­lai­ciuc şi Olăeru, precizau pro­cu­rorii anticorupţie, ar fi folosit aproximativ 2,75 de milioane de euro din împrumutul res­pec­tiv pentru o serie de achiziţii nelegale, făcute în spiritul vre­mii, care nu aveau nicio legă­tu­ră cu proiectul propriu-zis. Este vorba de contracte cu 57 de societăţi comerciale de la care C.F.R. a cumpărat servicii de publicitate în presă, saci de fo­lie, radiotelefoane HP, frigide­re, echipamente de aer condiţio­nat, salopete din doc, covoare PVC, calendare şi agende. 

O hotărâre judecătorească greu de înţeles

O serie de reprezentanţi ai sindicatelor din domeniul fero­viar sunt surprinşi de decizia de punere în libertate a lui Mihai Necolaiciuc. “Decizia aceasta a judecătorilor depăşeşte gradul meu de înţelegere. Dacă în SUA Necolaiciuc a fost condam­nat, cum e posibil ca aici să fie lăsat aşa de uşor în libertate? Hotărârea este scandaloasă cu atât mai mult cu cât o parte din subordonaţii săi direcţi din Re­gionala Timişoara, care nu au făcut decât să-i respecte ordine­le în ceea ce priveşte o serie de achiziţii făcute pentru CFR au fost condamnaţi, iar Necolai­ciuc este acum pus în libertate. Sunt siderat”, spune Ioan Bo­loş, preşedintele Sindicatului Mecanicilor de Locomotivă Timiş.

Liderul de sindicat susţine că această eliberare confirmă oarecum ideea că aproape ori­ce e posibil la nivel de instanţă. “Nu mă mai miră nimic în ceea ce priveşte justiţia din Româ­nia. Noi, cu un proces identic pe linie de sindicat, am câştigat în Timiş, am pierdut în Caraş Severin, am câştigat în Arad şi aşa mai departe. Deci, se pare, orice e posibil la nivelul in­stan­ţelor. Dacă s-ar mai putea glu­mi în această situaţie, aş spune că, în contextul înzăpezirilor din ultimele zile care au afectat grav traficul feroviar, poate le găsim o întrebuinţare costu­melor de scafandru achiziţio­nate de Necolaiciuc pentru C.­F.R.”, susţine Ioan Boloş.  

“Decizia aceasta era oare­cum previzibilă. Eu, personal, mă aşteptam la ea. Şi spun asta pentru că, din punctul meu de vedere, Necolaiciuc nu a fost decât o piesă, un pion dintr-un ansamblu mare. Nu ar fi reuşit niciodată să facă acele achiziţi şi acele afaceri fără un sprijin so­lid la nivelul Ministerului Trans­porturilor, şi chiar mai sus. Probabil că aceleaşi per­sonaje îl sprijină şi acum”,crede Pe­trică Stoian, liderul judeţean al Federaţiei Sin­dicale Fero­viare Mişcare Co­mercial.

Ani de procese fără finalitate la C.F.R. Marfă Timişoara

De altfel, pe plan local s-a dovedit că prejudiciile produse de achiziţiile ilegale făcute în sistemul feroviar în anii 2000 - 2004 sunt nu doar imposibil de recuperat, dar judecata acestor fapte se poate întinde pe ani de zile, fără nicio finalitate.

Astfel, abia anul trecut, după patru ani de procese, s-a încheiat prima fază a procesului prin care o serie de foşti direc­tori ai Sucursalei C.F.R. Marfă Timişoara şi cinci oameni de afaceri au fost judecaţi pentru fapte de corupţie. Trimişi în ju­de­cată de procurorii anticorup­ţie în iulie 2006 pentru luare de mită, abuz în serviciu şi fals in­telectual, trei foşti directori ai C.F.R. Marfă Timişoara acuzaţi de licitaţii trucate, prin care au încercat să favorizeze firme din Timiş şi Hunedoara au primit câte şapte ani de închisoare. Res­pectivii directori erau acuzaţi că au primit obiecte de mobilier de lux şi lucrări de amenajare a locuinţelor lor, telefoane mobile şi aparate de fotografiat, în schimbul înlesnirii unor achiziţii publice la preţuri supraevaluate realizate între firmele impli­cate şi C.F.R. Contravaloarea serviciilor primite de cei trei directori a fost estimată la două miliarde de lei vechi.

La rândul lor, oamenii de afaceri implicaţi în proces, acuzaţi de dare de mită, au primit pedepse între un an şi trei luni cu suspendare şi cinci ani de închisoare.

Însă hotărârea judecăto­reas­că nu a fost definitivă, fiind făcut recurs. Nu se ştie, deci, când se va putea considera fi­nalizat acest dosar, unde, ori­cum, nu s-a mers cu investiga­ţiile mai departe de Timişoara.

“Scenarii” pentru procurorii americani

Până la extrădarea în Ro­mânia, Mihai Necolaiciuc a fost judecat în Statele Unite, unde a fost acuzat că nu poate justifica achiziţia a trei apartamente în Miami, în valoare de un milion de dolari.

Motivaţia fostului director al C.F.R. a fost surprinzătoare, susţinând că, pe perioada cât a fost director la C.F.R. câştiga în plus peste 100.000 de euro din conducerea mai multor struc­turi, cum ar fi Societatea de Con­strucţii Feroviare, Zona Liberă Constanţa, Zona Liberă Galaţi sau Uniunea Internaţională a Companiilor de Cale Ferată.

Cu aceeaşi ocazie, Mihai Ne­colaiciuc a încercat să poze­ze în justiţiar în faţa procuro­rilor, susţinând că ar fi ordonat un con­trol în vara lui 2003, la Regiona­la Timişoara, unde ul­terior au fost descoperite mari ilegalităţi.

Într-un document depus la dosar, Necolaiciuc povestea cum i-a dat afară pe toţi cei din con­du­cerea Regionalei şi că, ulte­rior, trei directori succesivi ai Re­gionalei timişorene ar fi murit în condiţii suspecte, lucru care, evident, nu e adevărat. Conform lui Necolaiciuc, cineva „ar fi încercat să şteargă urmele afa­cerilor de la Timiţoara”. Legat de acest caz şi de “morţile sus­pecte” inexistente, Mihai Neco­laiciuc a declarat, enigmatic, în faţa judecătorilor americani că “Nimic nu este întâmplător în lumea asta”.