Alături de piraterie, braconajul industrial, făcut la comandă de vânătorii de trofee, a devenit una dintre cele mai profitabile îndeletniciri în zonele cu vaste rezervaţii naturale din Asia şi Africa. Braconierii, extrem de bine organizaţi, dispunând de armament de ultimă generaţie, pun în pericol speciile protejate, pe cale de dispariţie, şi, cu toată finanţarea şi tot sprijinul oferite de organizaţiile internaţionale ecologiste, guvernele statelor africane şi asiatice afectate de acest fenomen nu pot face faţă braconajului şi traficului de trofee.


Elefanţii, marfă pentru traficanţii indieni

Un caz care dezvăluia proporţia la care a ajuns în India traficul cu fildeş şi braconajul îndreptat spre populaţiile de elefanţi din zonă era făcut public la sfârşitul anului trecut, când poliţiştii indieni au arestat cinci persoane şi au eliberat trei elefanţi ce urmau a fi vân­duţi pe piaţa neagră, preţul unuia ajun­gând şi la 50.000 de lire sterline.
Operaţiunea s-a desfăşurat în As­sam, o provincie din nord-estul Indiei, iar autorităţile au declarat că au dovezi conform cărora membrii reţelei ar fi fost responsabili pentru traficarea a aproape o sută de elefanţi în ultimii cinci ani. Elefanţii prinşi de traficanţi se pare că ar fi fost drogaţi şi chiar bă­tuţi, pentru a se supune infractorilor. Aceştia îi duceau peste graniţă folosind acte false. Operaţiunea poliţiştilor a durat trei zile, aceştia identificând şi o parte dintre cumpărătorii animalelor, majoritatea, afacerişti indieni bogaţi care vroiau elefanţii drept simbol al puterii lor. Cei mai mulţi elefanţi ar fi fost prinşi în pădurile din Assam, dre­saţi timp de un an-doi, apoi vânduţi.
Elefanţii din India sunt protejaţi printr-o lege promulgată în 1972, ce prevede că vânzarea acestora este ile­gală.
Chiar şi transportarea unui ele­fant peste graniţă necesită o documen­taţie stufoasă şi aprobarea şefului Serviciului de Protecţie a Animalelor Sălbatice. În India sunt aproximativ 26.000 de elefanţi, dintre care 3.500 sunt folosiţi pentru transport. 


Surprize la controalele vamale

Şi în Kenya, autorităţile încearcă să facă faţă braconajului şi trafi­can­ţilor de fildeş al căror număr a crescut în ultimii ani. La jumătatea anului trecut Poliţia kenyană a arestat în aeroportul din Nairobi o thailandeză care încerca să ajungă în Bangkok cu 20 de kilo­grame de fildeş. Femeia a fost arestată când era în tranzit în Maputo, Mozambic, cu 105 bijuterii de fildeş. În aceeaşi perioadă, alţi cetăţeni din Singapore care vroiau să ajungă în Bangkok au fost arestaţi pe aeroportul din Nairobi, având asu­pra lor 92 de kilograme de fildeş. Arestările au fost posibile cu ajutorul unor câini specia­lizaţi, dresaţi pentru a recunoaşte mi­rosul de fildeş, cu care se lucrează în permanenţă pe aeroportul din Nairobi.
Presa internaţională comenta, cu această ocazie, că Thailanda a devenit o ţară de tranzit a fildeşului, care ajun­ge în special în China, unde este uti­lizat în medicina tradiţională şi pentru bijuterii.
În acelaşi timp, Kenya este teatrul de operaţiuni în care îşi desfăşoară ac­tivitatea filiere foarte bine organizate braconaj de elefanţi, după ce, în ultimii ani, s-a reuşit reconstituirea efectivelor de elefanţi.
Şi tot în vara anului trecut, o ştire intens vehiculată de agenţiile inter­naţionale de presă îl avea în centru pe un turist german care a fost oprit pe Aeroportul Christchurch, din Noua Ze­e­landă, pentru că a încercat să pără­sească ţara având asupra sa 44 de reptile rare. Vameşii au găsit în lenjeria intimă a lui Kubus Hans, de 58 de ani, un pachet închis în care se aflau 44 de reptile mici, din diferite specii aflate pe cale de dispariţie. Germanul a recunos­cut că nu avea autorizaţie pentru a trans­porta reptilele şi că urma să le vândă pe piaţa neagră. Reptilele ascun­se de Kubus au o valoare de piaţă de aproxi­mativ 30.000 de euro.


Record de rinoceri ucişi în Africa de Sud

Un trist record a fost atins anul trecut în Africa de Sud, unde bra­conierii au ucis 333 de rinoceri, faţă de 122, în 2009. Africa de Sud deţine în prezent 70% din populaţia mondială de mamifere mari şi e în vizorul marilor filierelor de braconaj şi trafic cu trofee.
“Acesta este, fără îndoială, cel mai rău an, în termeni de braconaj ai rino­cerilor. Este cel mai mare bilanţ înre­gistrat vreodată”, a declarat Reynold Thakali, purtătorul de cuvânt al Agen­ţiei de Parcuri Naţionale.
Africa de Sud înregistrează din 2006 o creştere a braconajului de ri­noceri albi şi negri, ale căror coarne sunt foarte căutate, în Asia, pentru presupusele beneficii medicinale sau pentru decor.
Autorităţile au intensificat pro­gramele de luptă şi nu ezită să răs­pundă cu violenţă braconierilor, adesea dotaţi cu arme ultramoderne. În 2010, poliţia a arestat 162 de persoane im­plicate în afacerile de bra­conaj, unii fiind doar simpli mesageri alţii capii unor reţele criminale.


Comerţul cu specii de animale aflate pe cale de dispariţie, facilitat de internet

Mai multe organizaţii ecologiste au lansat avertismente pe tot parcur­sul anului trecut, legate de faptul că internetul e intens folosit ca piaţă de desfacere de către traficanţii de ani­ma­le pe cale de dispariţie. Potrivit ce­lor care susţin protejarea mediului în­conjurător, este foarte uşor să vinzi sau să cumperi de pe internet orice fel de animal, de la pui de lei, la covoare din blană de urs polar.
Aceste concluzii au fost prezen­tate în cadrul Convenţiei Internaţio­nale a Comerţului de Specii aflate pe cale de dispariţie, la care participă 175 de ţări şi care s-a desfăşurat la Doha, în Qatar.
“Internetul a devenit un factor do­mi­nant în comerţul cu specii prote­jate”, a declarat Paul Todd, repre­zentant al International Fund for Ani­mal Welfare. El a mai precizat că sute de ani­ma­le protejate sunt comercia­lizate frec­vent pe internet, unde cum­părătorii şi vânzătorii profită de faptul că pot ră­mâne anonimi şi de o piaţă globală ne­supravegheată. Cei care au încercat să sesizeze autorităţile cu privire la astfel de vân­zări au declarat că este aproape imposi­bil de estimat dimensiunea unor astfel de afaceri, dar că, din datele existente, rezultă că Statele Unite este cea mai dezvoltată piaţă din acest punct de vedere, urmată, în ordine, de Europa, China, Rusia şi Australia.


În lupta cu braconierii se foloseşte armament militar

Pe parcursul anului trecut presa internaţională a atras atenţia asupra faptului că o serie de organizaţii eco­logiste ceva mai radicale au început să achiziţioneze armament militar şi vehicule militare, pe care au început să le folosească în lupta împotriva bra­conierilor, pentru salvarea speciilor aflate în pericol.
Anul trecut, organizaţia britanică Care for the Wild International a cum­părat echipament militar de teren şi şi-a înfiinţat propriile gărzi armate, în mai multe rezervaţii naturale din Africa şi Asia. O altă organizaţie ecologistă, In­ternational Fund for Animal Welfare, a cumpărat pentru acţiuni anti-braco­naj, echipament pentru vedere nocturnă, muniţie şi avioane uşoare. La rândul ei, organizaţia World Wildlife Fund a angajat foşti soldaţi de elită SAS pen­tru a-i pregăti pe gardienii africani, iar Societatea Zoologică din Londra finan­ţează o patrulă pe elefanţi pentru a pro­teja rinocerii din Nepal.
Tendinţa de militarizare vine după moartea a circa 150 de membri ai găr­zilor ecologiste din Africa, în urma schimburilor de focuri cu braconierii. „Animalele sunt eliminate sistematic de braconieri, care sunt din ce în ce mai echipaţi cu arme automate, sateliţi GPS, vedere nocturnă şi telescoape pentru detectarea căldurii, cu scopul de a de­pista animalele noaptea. Aceasta în­seamnă că şi noi avem nevoie de o abor­dare mai robustă, aşa că livrăm echipa­­ment, de la ghete şi haine până la ochelari pentru vedere nocturnă sau vehicule militare”, a declarat Domi­nic Dyer, preşedinte al Care for the Wild International.