Bucati de realitate in franturi de statistici

Cel mai recent raport national privind situatia drogurilor, realizat de catre Agentia Nationala Antidrog, evidentiaza cifre care ar pune pe ganduri pe oricine le lectureaza si, dat fiind experiente similare trecute, ar trebui sa starneasca ingrijorare in randul autoritatilor. Sunt cifre care vorbesc nu doar despre o crestere oficiala a numarului infractiunilor de trafic de stupefiante, dar induc automat ideea unei cresteri, neoficiale si greu cuantificabile, a numarului consumatorilor de droguri. Si, alaturi de aceste ingrijorari, se cuibaresc, implicit, altele, pornite pe de o parte din accesul de milostivenie, inregistrat in unele cazuri, pe de alta parte, de superficialitatea, in altele, cu care par a fi tratati (unii dintre) vanzatorii de moarte alba.

Cu 117 cazuri de trafic de droguri, inregistrate in 2007, Timisul se plaseaza pe o pozitie fruntasa intr-un top al tranzactiilor cu stupefiante. O cifra, se deduce, cel putin egala cu cea de (noi) consumatori. Si, sa nu omitem aspectul, dintre ei, unii vor ramane doar consumatori, dar altii, pe masura ce devin robii mortii albe, pe masura ce banii nu le vor mai ajunge pentru doza tot mai frecventa sau tot mai puternica si, deci, mai scumpa, vor deveni, la randul lor, si traficanti in cautare de alte victime.

Raportandu-ne la statistica actuala, sesizam ca, in ciuda acestei cifre ridicate de noi cazuri de trafic cu stupefiante intrate in atentia autoritatilor, majoritatea dosarelor nu au (inca) o finalitate in justitie, numarul de condamnari fiind redus. Mai putin de jumatate, adica aproximativ 50 de cazuri, au ajuns anul trecut in instantele timisene, un numar inferior acestuia fiind reprezentat de cel al dosarelor finalizate. In plus, citind sentintele pronuntate, sesizezi o scadere a cuantumului pedepsei sau observi o serie de condamnari cu suspendare. Luand in calcul numarul mare de noi cazuri intrate in atentia autoritatilor in 2007, ne intrebam si care ar fi cantitatea totala de drog scos din circuit? Facem eforturi de memorie sa ne amintim macar de vreun caz, din cele 117 "devoalate" anul trecut, in care captura sa fi fost de cel putin un kilogram – pentru ca, in postura omului care analizeaza situatia privind-o din exterior, ne imaginam ca putini dintre traficantii prinsi lucreaza pe cont propriu, ies din tara, se aprovizioneaza cu cateva grame, pe care le pun le rever, se intorc si le baga in circulatie – dar nu reusim. Majoritatea cazurilor aveau ca obiect delict cateva grame de drog...

In privinta celor nesolutionate inca, ne intrebam, raportandu-ne la cazuri mai vechi de trafic cu stupefiante, cate, care, de ce si pe cat timp se vor pierde in neantul anchetelor fara final? O simpla cautare pe site-ul Politiei Timis, la rubrica "Urmariti", pentru a vedea cati traficanti fug de lege, scoate in evidenta cel putin doua aspecte interesante. Unul privind actul de justitie : din 14 traficanti de droguri cati apar ca si urmariti general, cei care au facut, in urma cu sapte, opt, noua ani si subiectul unor interesante dezvaluiri de presa, implicati fiind in retele transnationale de droguri, sunt cautati pentru a le fi pus in aplicare mandatul de arestare, ceea ce inseamna ca ancheta e de departe de final. Un alt aspect interesant priveste atentia si eficienta cu care sunt cautati urmaritii din aceasta categorie : din 14 traficanti de droguri, condamnati sau arestabili, in privinta carora cetatenii sunt invitati sa anunte de urgenta Politia, noua sunt postati fara poza...

Iar aceastea sunt franturi din partea care se vede. Statisticile nu vor acoperi, insa, niciodata pe de-a-ntregul realitatea.