Bugetele locale pentru lucrări de infrastructură, monitorizate strict de la centru

Nu doar pe plan central, cu lucrări gen Autostrada Transilvania, România a ieşit în evidenţă ca ţara cu cele mai scumpe drumuri din lume. Şi pe plan local, fie că e vorba de achiziţii făcute de Primării sau de Consilii Judeţene, se plătesc din bani publici valori fabuloase pentru câţiva kilometri de drum judeţean sau comunal. În această idee, Ministerul Dezvoltării a încercat să limiteze în ultima perioadă chleluielile excesive făcute de autorităţile locale prin instituirea unor plafoane maximale, care sunt completate pe parcurs. În Timiş, nu toţi oficialii cu competenţe pe acest domeniu sunt încântaţi de idee.

O valoare-prag într-un domeniu fără limite

Pentru că unele Primării sau Consilii Judeţene care aveau un buget anemic şi apelau foar­te des la solicitări de rectificări bugetare tindeau să stabilească recorduri la preţ la lucrările la drumuri judeţene sau comunale pe care le adjudecau, Ministerul Dezvoltării a decis că e nevoie de o reglementare centrală, prin stabilirea unor valori maximale ale reabilitărilor şi moderni­ză­rilor de drumuri ce cad în res­ponsabilitatea administraţiei lo­cale. Cu alte cuvinte, de la nivel central se vrea ca Primăriile şi Consiliile Judeţene să aloce din bani publici sume rezonabile pentru lucrările de infrastruc­tură prestate.

În acest sens, zilele trecute, Ministerul Dezvoltării a anunţat că a propus pentru dezbatere publică un proiect de hotărâre privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. Dacă noile anexe la ho­tărârea în cauză vor fi apobate de guvern, costurile standard de modernizare a unui kilometru de drum comunal de clasă teh­nică medie nu vor depăşi suma de 193.506 euro.

Totodată, Ministerul Dez­voltării a încercat să impună şi un preţ maxim ce se poate plăti la realizarea unei lucrări de mo­dernizare a unui kilometru de drum de exploatare agricolă cu îmbrăcăminte asfaltică, în zona de şes. Potrivit planurilor minis­teriale, costul acestuia ar putea fi stabilit la 129.875 de euro. Pentru zonele de deal si de mun­te, costul unitar se va majo­ra, având în vedere dificultatea spo­rită a condiţiilor de lucru pentru utilaje, mijloace de trans­port şi manoperă. Astfel, se va aplica un spor de 15% pentru zona de deal şi 25% pentru zona de munte.

Decizia Ministerului Dez­voltării de a limita sumele pe ca­re le pot oferi Primăriile şi Con­siliile Judeţene pentru lu­crări de infrastructură au venit după ce ultimul raport al Curţii de Con­turi referitor la felul în care auto­rităţile locale îşi ges­tionează banii de drumuri a scos la iveală situaţii incredibile de indiferen­ţă şi nesimţire în ceea ce priveş­te gestionarea acestor fonduri.

Aceste exemple negative de risipă a banului public pe devize umflate la lucrări efec­tuate la drumuri a fost remar­cată în ultimul raport al Curţii de Conturi şi în Timiş. La Bet­hau­sen, de pildă, pentru un contract de pietruire al Drumului Comu­nal 127 Cliciova - Şuşani s-a plă­tit cu zeci de mii de lei contra­va­loarea utilizării unui prezumtiv utilaj de montat elemente de prefabricate din beton, fără să existe certitudinea că acel utilaj a fost utilizat sau măcar că există în parcul tehnologic al firmei contractoare. O situaţie similară s-a remarcat şi la Primăria Piş­chia, unde s-a constatat accepta­rea la plată a unor facturi pen­tru investiţiile aferente reabi­litării unui drum comunal între Bencecu de Jos şi Bencecu de Sus, facturi care, consemnează raportul Curţii de Conturi, au avut la bază situaţii de lucrări ce includeau lucrări neavizate şi neexecutate la nivelul sumei de 136.000 de lei.

Devizul total al lucrărilor de infrastructură gestionate prost din punct de vedere al bugetelor este uriaş. Anul trecut, în urma controlului la 17 primării din judeţ, Curtea de Conturi a consta­tat că s-a cheltuit nejustificat pe lucrări la lucrări la drumuri prea scumpe sau neefectuate în reali­tate peste un milion de euro. Din păcate, în toate cele 49 de ca­zuri de gestionare defec­tuoa­să a bugetului pentru drumuri descoperite în judeţ s-au dat doar sancţiuni administrative, recomandări şi amenzi care sunt plătite tot de la buget.

Prin amploarea prejudi­ciu­lui, unele lucrări făcute la dru­muri comunale în Timiş au ajuns să fie date exemplu pe ţară la ca­tegoria “aşa nu”, în acest sens fiind nominalizat cazul comunei Şag unde“s-au constatat artico­le de deviz pentru lucrări exe­cutate de natura «Material mă­runt sau diferenţa preţ» nesus­ţinute prin documente justifica­tive, la obiectivul «Reabilitare drumuri comunale intravilan», lucrări suplimentare a căror ne­cesitate nu a fost justificată prin documente legal întocmite, în sumă de 1,3 milioane de lei”.

Păreri diferite legate de pragurile de cost

La nivel local, părerile legate de impunerea de la Bucu­­reşti a unor tarife maximale pentru lucrările la drumuri sunt împărţite.

“Ministerul Dezvoltării şi Turismului a venit cu ideea ca în derularea acelui plan naţio­nal legat de modernizarea a 10.000 de kilometri de drumuri judeţene să stabilească prin Hotărâre de Guvern nişte standarde de cost clare. Preţu­rile se referă la structuri de tip mediu, înglobând lucrările complexe legate de moder­ni­zarea unui drum – pietruirea, realizarea de şanţuri, de po­deţe. Tarifele stabilite sunt de 1,145 de milioane de lei pentru reabilitarea unui kilometru de drum, respectiv 1,3 milioane de lei pentru modernizare mi se par rezonabile şi acoperi­toa­re. Evident, diferenţe pot apă­rea în funcţie de specificul zo­nei, de aşezarea geografică – pentru că unele sunt costurile pentru un drum în zona şes şi altele pentru unul din zona de deal sau de munte. Dar eu cred că orice proiectant se poate încadra în aceste standarde de cost stabilite”, spune Mirel Gheorghe, directorul Direc­ţiei pentru Administrarea Dru­murilor şi Podurilor Judeţene Timiş.

Consilierul judeţean P.­N.L. Sorin Supuran, membru în Comisia de Urbanism, Ame­najarea Teritoriului şi Lucrări Publice a judeţului Timiş, con­sideră că stabilirea de la nivel central a unor preţuri pentru lucrările de reabilitare şi mo­dernizare a drumurilor comu­nale şi judeţene nu e de bun augur dacă nu ţine cont de spe­cificul local. “Din punctul meu de vedere, e discutabilă stabi­lirea de la nivel central a unor standarde de cost. Şi aceasta pentru că preţul poate varia foarte mult în funcţie de speci­ficul local – de configuraţia terenului, de starea în care se află. Plus că multe primării fac pe drumuri comunale mai mult pietruiri, lucrări de suprafaţă, şi foarte multe lucrează fără proiect”, precizează consilierul judeţean.

Cert e că reprezentanţii Ministerului Dezvoltării apre­ciază că era nevoie de impu­nerea unor standarde de cost, atâta vreme cât până acum exista o situaţie de vid proce­dural în acest domeniu. “Este de menţionat faptul că, până în prezent, nu au fost elaborate standarde de cost pe baza căro­ra se realizează lucrările de investiţii din fonduri publice in domeniul infrastructurii de transport”, spun oficialii minis­teriali, care susţin că prin ela­borarea acestor standarde de cost se urmăreşte evitarea sub­finanţării sau suprafinanţării cauzate de erorile de funda­mentare a costurilor lucrărilor de investiţii pentru obiectivele din domeniul infrastructurii de transport.

Lucrări puţine la bugete mici

Reprezentanţii Minis­te­rului Dezvoltării susţin că era nevoie de instituirea acestor standarde de cost, în condiţiile în care sumele care s-au putut aloca de la buget pentru lucrări de infrastructură pe drumuri s-au diminuat, din cauza deficitului bugetar, fiind imperativă ges­tionarea cu foarte mare efica­citate a resurselor financiare existente.

Anul trecut, de pildă, au fost demarate în Timiş doar trei lucrări de amploare, la ni­vel judeţean, în afară de auto­stradă : reabilitarea Drumului Judeţean 592 Buziaş - Lugoj pe o lungime de 29,2 kilometri, finanţat prin P.O.R. 2007 -  2013, cu o valoare totală de 20,9 milioane de lei, din care contribuţia C.J.T. a fost de şapte milioane de lei şi reabi­litarea Drumului Judeţean 682 pe porţiunea limita cu judeţul Arad - Periam - Saravale - Sân­nicolau Mare, cu o lungime de 24 kilometri, tot cu finanţare prin P.O.R., valoarea totală a proiectului fiind de 15,7 milioa­ne de lei, din care contribuţia CJT a fost de cinci milioane de lei.  Şi tot cu fonduri struc­turale prin Programul Ope­raţional Regional s-a demarat şi realizarea centurii Nord-Vest de ocolire a oraşului Bu­ziaş, cu o valoare totală de 18,6 milioane de lei, din care con­tribuţia CJT a fost de zece mi­lioane de lei.

Pentru realizarea progra­mului de lucrări au fost alocate anul trecut 65 de milioane de lei, din care s-au cheltuit 62,9 milioane de lei.

Rezultatele nu au fost însă spectaculoase : s-au făcut trata­mente bituminoase  pe 58,9 kilometri, structuri bitumi­noa­se  pe nou kilometri, covoare asfaltice  pe 30,3 kilometri, reciclări îmbrăcăminţi asfal­tice  pe 16,3 kilometri, îm­brăcăminţi bituminoase uşoare pe 18,8 kilometri, ranforsări sisteme rutiere pe 0,35 kilo­metri, întreţinere şi reparaţii curente la poduri şi podeţe în zece cazuri şi lucrări acci­dentale şi calamităţi  în nouă astfel de situaţii.