Deficitele bugetare imense cu care se confruntă o bună parte din statele comunitare Deficitele bugetare imense cu care se confruntă o bună parte din statele comunitare au făcut ca în acest an discuţiile legate de bugetul U.E. pe 2011 să fie furtunoase. Reprezentanţii unor state membre au solicitat mecanisme prin care să se asigure de faptul că ţările comunitare primesc beneficii pe măsura contribuţiei lor la bugetul U.E. Reprezentanţi ai curentelor eurosceptice din România spun că acesta e doar începutul unei crize instituţionale, generate de împuţinarea resurselor financiare şi diminuarea bugetelor.


Adoptare după polemici şi controverse susţinute

Parlamentul European a reuşit, zilele trecute, să adopte bugetul U.E. pentru 2011, în urma unor dezbateri maraton, în care au existat foarte multe polemici legate de necesi­tatea unei mai bune gestionări şi chel­tuiri a resurselor financiare comuni­tare. Bugetul 2011 include mai multe fon­duri pen­tru prio­rităţile stabilite de Parla­ment, printre care se numără programele pentru ti­neret, inovaţie sau procesul de pace din Orientul Mijlociu şi Palestina.
Deputaţii au obţinut mai multe fon­duri pentru programul de formare continuă (un­de s-au plusat 18 milioane de euro) şi pro­gra­mul de antrepre­no­riat şi inovare (unde s-a obţi­nut un plus de 10 milioane de euro). Fondu­rile pen­tru mediu au obţinut supli­mentări de buget, alocându-se 6,7 milioa­ne de euro în plus faţă de limita stabilită pen­tru pr­ogra­mele de conser­va­re şi gestio­nare a resurselor naturale. Un plus de 2,35 mi­lioane de euro a fost acordat pentru pro­gramul “Daphne”, în vederea com­ba­­terii violenţei împotriva femei­lor şi a copiilor. Destul de multe dezbateri le­gate de opor­tunitatea su­plimentării bu­ge­telor au ridi­cat propu­nerile aprobate în cele din urmă, de acordare a unor “bo­nusuri” de 4 milioa­ne de euro pentru sprijinirea Olimpia­dei Speciale de la Atena, şi de 3 milioa­ne de eu­ro pentru programul “Tine­re­tul în acţiune”.
Polemici în plen a provocat şi alo­carea de fonduri suplimentare pentru proiectele externe – cum e cazul plusu­lui de 100 de milioane de euro acordat programului “U.E. ca actor global”, banii urmând a fi inves­tiţi în demersuri pentru grăbirea pro­cesului de pace în Orientul Mijlociu.
Bugetul adoptat nu este fix. Astfel, exis­tă un acord între Con­siliul Europei, Parlamen­tul European şi Comisia Eu­ro­peană, care men­ţionează că, în cazul în care vor fi necesare fon­duri supli­mentare pentru îndeplinirea obliga­ţi­i­lor juridice ale U.E., bugetele indivi­duale vor fi modificate în cursul anului 2011, deoarece bugetul U.E. nu poate avea în mod legal un deficit.
În premieră, poate şi pentru că au exis­tat multe controverse legate de acest proiect de buget, şi pentru că presa din mai multe state europene a publicat ma­teriale de in­vestigaţie legate de inutili­tatea unor pro­iecte finanţate din buge­tul comunitar, Par­lamen­tul European a hotărât că în 2011 va exista o evaluare a beneficiilor alocării de fonduri euro­pene pentru statele membre, în aşa fel încât Parlamentul să se asigure că con­tri­buabilii din U.E. obţin cea mai bună valoare pentru banii cheltuiţi.

  Tensiuni previzibile?

Bogdan Stanciu, vicepreşedin­tele Asociaţiei AlterMedia şi iniţiator al por­talului “Eurosceptic”, care încearcă să închege o miş­care eurosceptică în Ro­mânia, susţine că po­le­micile legate de bugetul comunitar erau pre­vi­zi­bile. “Era evident că vor apărea dis­cuţii le­gate de în­treţinerea imensului apa­rat birocra­tic de la Bruxelles. Şi e un truism să spui că apa­ratul birocratic con­sumă foarte mulţi bani”.