Deşi Institutul de Politici Publice a cerut Ministerului Administraţiei şi Internelor să retragă proiectul de lege prin care se vrea instituirea unui nou sistem de documente de identitate, de tip biometric, la începutul acestei săptămâni s-a anunţat deja intenţia de achiziţie pentru serviciile de furnizare a acestor noi tipuri de carduri de identitate. Funcţionarii timişeni de la Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei spun că, din cauza elementelor sporite de siguranţă, Bucureştiul va avea monopol pentru confecţionarea acestor documente, ceea ce înseamnă că timpul necesar reînoirii actelor de identitate se va lungi considerabil.


O dezbatere publică inutilă

Pe motiv că e nevoie de un nou tip de cărţi identitate, realizate după modelul paşapoartelor biometrice, mai ales după ce aceste documente sunt folosite la ieşirea din ţară, la fosta graniţă comunitară, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi-a anunţat intenţia de a implementa un nou sistem de realizare şi securizare a actelor de identitate. Printr-un act normativ postat până pe 20 august pe site-ul M.A.I., pentru dezbatere publică, s-a precizat că se doreşte ca noul tip de carte de identitate să fie de tip smart card şi să conţină date cu caracter personal, inclusiv date biometrice ale titularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă. Astfel, în varianta electronică, cardul va înmagazina date pentru redarea electronică a imaginii faciale şi a amprentelor de la două degete. Iniţiatorii acestui proiect au plusat, susţinând că, pe lângă funcţiile de bază, acest card de identitate „va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale M.A.I. şi identificarea pe bază de semnătură electronică”, noţiuni străine pentru o bună parte din populaţie, dovadă fiind slaba utilizare a portalurilor on-line pentru relaţia cetăţean - instituţie.  Deşi M.A.I. recunoaşte că implementarea acestui nou sistem este amânată din 2006, din cauza costului financiar mare, nu dă nicio explicaţie pentru care s-ar dori reluarea sa acum, în plină criză.
Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Institutul de Politici Publice a solicitat stoparea acestei acţiuni, pentru care doar costurile iniţiale au fost estimate la peste 30 de milioane de euro, aducând ca argument nefundamentarea acestuia, precum şi costurile excesive şi inoportune în acest moment pentru implementarea unei asemenea măsuri.
Reprezentanţii I.P.P. au participat, de altfel, la dezbaterea publică iniţiată pe marginea acestui proiect şi au ajuns la concluzia că răspunsurile furnizate de M.A.I. “nu sunt de natură să justifice prioritatea proiectului, extrem de costisitor pentru administraţia românească în actualul context marcat de criză”, motiv pentru care au solicitat retragerea iniţiativei. La cerea I.P.P., reprezentanţii M.A.I. nu au avut nicio reacţie. “De fapt, a fost o contra-reacţie, în sensul că deja s-a anunţat că se încep procedurile de achiziţie publică necesare pentru implementarea acestui proiect. Ceea ce înseamnă că, de fapt, acea dezbatere publică nu a fost decât o formalitate, în sensul că nu s-a ţinut deloc cont de opiniile exprimate cu această ocazie”, ne-a declarat Adrian Moraru, director de programe al Institutului de Politici Publice.
Într-adevăr, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat a postat deja pe sistemul online de achiziţii publice anunţul prin care se urmăreşte achiziţionarea unei linii de producţie şi personalizarea cărţii electronice de identitate pentru cetăţenii români.


Termene de eliberare lungite

Conducerea Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Timişoara spune că, într-adevăr, proiectul legat de introducerea noilor carduri de identitate era vehiculat de mulţi ani, fiind amânat succesiv. Surse din cadrul aceleiaşi structuri susţin că nu se poate vorbi de o “explozie” a cazurilor de falsificare de documente de identitate şi că, de obicei, falsificatorii sau utilizatorii unor astfel de documente au fost prinşi la verificarea autenticităţii documentelor făcută la graniţă de către Poliţia de Frontieră.
Directorul executiv al Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Timişoara, Vasile Tărciatu, afirmă că sunt rezerve legate de acest proiect, în sensul că s-ar lungi destul de mult timpul de eliberare a acestor acte, care, cu aceste tipuri noi de elemente de securizare, nu ar putea fi realizate decât la Bucureşti, cel puţin în prima fază. “Ar dura mult mai mult eliberarea, din moment ce ar putea fi confecţionate doar la Bucureşti. Evident că s-a vorbit de descentralizarea procesului de fabricare a acestor documente, dar aşa s-a discutat şi în cazul eliberării paşapoartelor biometrice, iar lucrurile tot aşa au rămas”.
De altfel, chiar prin lege se stipulează un timp destul de mare de aşteptare pentru eliberarea acestor noi acte de identitate. Astfel, potrivit actului normativ iniţiat de M.A.I., termenul de soluţionare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este de până la 30 de zile, acesta putând fi prelungit cu cel mult 15 zile. Or, 45 de zile pentru eliberarea unui simplu act de identitate s-ar putea dovedi în foarte multe situaţii un timp mult prea lung.


Perspective deloc optimiste generate de reducerea de personal

Pe lângă timpii mari de aşteptare, obţinerea unui card nou de identitate s-ar putea dovedi, în cazul Timişoarei, un proces complicat, în varianta în care se vor aproba disponibilizările de personal convenite de Primăria Timişoara. Astfel, pentru Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Timişoara “norma de personal” stabilită de Guvern şi comunicată prin intermediul Prefecturii Timiş a fost de 48 de persoane, ceea ce înseamnă că 15 funcţionari din cei 63 ai Direcţiei vor trebui puşi pe liber. Situaţie care va avea, evident, efecte vizibile în ceea ce priveşte lucrul cu publicul. “În prezent, prin programul de lucru de la 8 la 19 reuşim să evităm aglomeraţia şi cozile pentru depunerea actelor sau eliberarea documentelor de identitate. Cu noua schemă de personal nu ştim dacă vom mai putea menţine acest orar”, precizează Vasile Tărciatu.