Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 21 - 23 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

25°C

Umiditate:47%
Viteza vantului:16 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4408
  3.4767
Intersectii | 9 - 11 ianuarie 2012 | Diana MIHAI
Micsoreaza fontMareste font

Minusurile traficului rutier în Timişoara, la început de an

Calea Şagului, în topul zonelor periculoase din Timişoara


Indicatoare amplasate greşit sau inexistente, staţii de autobuz neprotejate, semafoare nesincro­nizate sunt doar câteva dintre situaţiile-problemă întâlnite în traficul local. În Timişoara anul trecut s-au înregistrat peste trei sute de accidente rutiere, soldate cu morţi şi răniţi grav.

 

Confuzie creată de indicatoare, în traficul timişorean

Peste trei sute de accidente rutie­re, soldate cu zeci de morţi şi răniţi grav, s-au înregistrat în Timişoara pe parcur­sul anului trecut – mai multe decât în perioada similară a anului precedent. Pe lângă problema neatenţiei în condu­cere, multe dintre aceste situaţii au avut la bază confuzii ale şoferilor, ge­nerate de amplasări greşite ale unor in­dicatoare şi treceri de pietoni, caren­ţă recunoscută şi de poliţiştii rutierişti. Un exemplu este bulevardul 16 Decem­brie, unde au rămas încă montate in­dicatoare conform cărora banda I de cir­culaţie este destinată taximetrelor şi autobuzelor, deşi sunt luni de zile de când Comisia de Circulaţie a hotărât să se renunţe la această ordine, ştergând marcajele stradale. Indicatoarele rutiere îi pun însă în dificultate pe şoferi şi, mai ales, pe elevii şcolilor de şoferi aflaţi în timpul examenelor de conducere.

O situaţie dificilă ridică şi trecerea de pietoni de la Parcul Central, care făcea legătura între staţia de tramvai şi Piaţa Victoriei, spre vechiul Corso, şi care a fost mutată în vara anului trecut la câţiva metri distanţă, fosta zonă de trecere fiind blocată de un gard metalic, obligându-i astfel pe trecători să se îndrepte întâi spre Catedrală şi abia apoi să traverseze strada în direcţia do­rită. Problema este că unii dintre pie­toni preferă să traverseze strada prin locul obişnuit şi să sară gardul de pro­tecţie, expunându-se astfel pericolelor de accidente rutiere, doar pentru a nu fi nevoiţi să ocolească gardul metalic.

În Timişoara există şi străzi pe care pietonii îşi pun în pericol vieţile. Trotua­re înguste, staţii de autobuz sau de tramvai neprotejate prin scuaruri ori borne de protecţie îi expun zilnic pe călători unui risc cu grad ridicat de accidente rutiere. Un exemplu, despre care TIMPOLIS a mai relatat în tre­cut, este staţia de autobuz de pe linia 40, amplasată pe strada Aristide De­me­triade, în proximitatea pasarelei de la Gara de Est. Aceasta are un trotuar de circa doi metri lăţime, iar refugiul, care este exact pe marginea şoselei, nu este protejat prin bare sau garduri me­talice, în condiţiile în care, în ma­joritatea cazurilor, în zonă se circulă – inclusiv maşinile de mare tonaj – cu o vi­teză peste limita legală admisă în oraş, de 50 km/h.

În plus, pe unele străzi intens cir­culate lipsesc marcajele pietonale, iar în cazul indicatoarelor, acestea fie sunt ascunse sub vegetaţie, fie sunt îndoite, astfel încât semnele nu mai sunt vizibi­le. Situaţii de genul acesta se întâlnesc pe strada Iuliu Maniu, dar şi în zona Iu­lius Mall. În cea de a doua zonă menţio­nată, problema a fost remediată în primăvara anului trecut, dar marcajul pie­tonal s-a şters între timp, astfel că pietonii sunt din nou obligaţi să facă sla­lom printre maşinile care nu le acordă prioritate de trecere. Iar situaţii de acest gen sunt nenumărate la Timi­şoara, fapt recunoscut şi de poliţiştii rutierişti timişoreni. Potrivit acestora, se întâmplă des ca marcajele pietonale să se şteargă în urma circulaţiei maşi­nilor ori, după ce se fac lucrări de as­faltare în zonă, unele dintre “zebre” nu mai sunt marcate din nou în locurile unde au fost. Cele mai multe dintre marcaje se fac în luna aprilie, odată cu creşterea temperaturilor, la indicaţiile Comisiei de Circulaţie, care trebuie să vegheze la siguranţa traficului rutier, explică rutieriştii timişoreni. Până atunci, însă...

 

Calea Şagului, în topul zonelor periculoase

În ultimul an, Calea Şagului a de­tronat intersecţia de la Punctele Cardi­nale, care în trecut ocupa locul unu în topul numărului mare de accidente din oraş. Poliţiştii rutierişti confirmă faptul că e nevoie de măsuri de siguranţă su­plimentare pe Calea Şagului, în special la trecerea de pietoni de dinainte de pod, unde, anul trecut, s-au înregistrat multe acci­den­te rutiere grave, unele mortale. Drept urmare, rutieriştii timi­şeni au înaintat o propunere Comi­siei de Circulaţiei, privind montarea unor semafoare la acea trecere de pie­toni, măsură care va fi aplicată în pri­măva­ra acestui an.

O altă zonă periculoasă din oraş, despre care am mai amintit în ediţiile precedente, este şi Calea Torontalului. Şoferii care circulă dinspre Cenad spre Timişoara riscă să se tamponeze frontal cu cei care ies din oraş. Pe DN 6, la ieşirea din Timişoara, la intersecţia Căii Torontalului cu străzile Arthur Rubistein şi Vasile Loichiţa, conducătorii auto ca­re pleacă din oraş riscă să intre în coli­ziune frontală cu maşinile care vin din­spre Cenad, în lipsa unui sens giratoriu în zona respectivă. Deşi situaţia trenea­ză de câteva luni şi în ciuda faptului că TIMPOLIS a făcut interpelări în acest sens, Comisia de Circulaţie a Primăriei Timişoara nu a luat încă măsuri pentru rezolvarea situaţiei, singurii care au pro­mis demersuri sunt reprezentanţii Bi­roului Rutier Timişoara, care au spus că vor propune semaforizarea intersecţiei.

Probleme în traficul timişorean creează şi semafoarele din intersecţii – multe nefiind sincronizate, ceea ce du­ce deseori la blocaje, punând în dificul­tate şi pietonii, care se văd nevoiţi să traverseze în fugă strada –, lipsa mar­cajelor pietonale de pe unele străzi in­tens circulate, lipsa de vizibilitate a in­dicatoarelor, dar şi vizibilitatea scăzută pe timp de noapte în zona unora dintre trecerile de pietoni din oraş. De exem­plu, la intersecţia Căii Martirilor cu strada Lidia, pietoni şi maşini aşteaptă în acelaşi timp să se schimbe culoarea semaforului. După un minut în care şi­rul de maşini are verde, vine rândul pietonilor. Însă, deşi sunt la linia de start de ceva vreme, aceştia nu apu­că să ajungă în celălalt capăt al străzii că deja semaforul a schimbat culoarea în roşu, iar şoferii, nervoşi, îşi turează motoarele. Probleme sunt şi pe bule­vardul Liviu Rebreanu, unde frecvent au loc tamponări din cauza neatenţiei şoferilor şi a vitezei mari cu care cir­culă aceştia. Accidente se mai produc şi la ieşirea de pe străzi cu sens unic. Un exemplu cunoscut de poliţiştii ru­tierişti este strada Eneas, unde clădi­rile se termină în colţul străzii, iar şo­ferii nu au vizibilitate pentru a vedea dacă vin alte maşini din lateral. Iar cum de multe ori aceştia rulează şi cu vite­ză, accidentele sunt de neevitat. În zo­nă s-au montat calmatoare, dar aces­tea sunt înlăturate în sezonul rece, iar riscul de accidente rutiere creşte.

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres