Cămătarii vor putea fi cercetaţi, judecaţi şi condamnaţi

Este o chestiune de zile până când poliţiştii şi procurorii timişoreni vor putea cerceta şi trimite în judecată reţelele de cămătărie din oraş pentru infracţiunea de cămătărie, fără să trebuiască să mai întocmească probatorii colaterale pentru încadrarea acestor fapte în categoria înşelăciunilor. Cămătăria va fi incriminată oficial, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a noii Legi împotriva cămătăriei, care a fost promulgată în această săptămână de Preşedinţie.

Cinci ani închisoare, pedeapsa maximă

Incriminarea cămătăriei este doar o chestiune de zile, atâta vreme cât Legea anti-camătă a fost promulgată marţi de Preşedinţie şi va fi pusă în aplicare imediat ce va fi publicată în Monitorul Oficial. Potrivit textului noii legi, acordarea neautorizată de împru­muturi cu dobândă constituie infrac­ţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la cinci ani, iar sumele de bani obţinute din cămătărie se confis­că. Legea, deşi incriminează cămă­tă­ria, nu prevede însă niciun fel de sanc­ţiuni pentru notarii publici care legali­zează contracte de împrumut cu dobân­dă mascată, specifice cămătăriei. A­ceastă lege are un caracter tranzitoriu, până când va intra în vigoare nouă for­mă a Codului Penal, care, la articolul 351, prevede că “darea de bani cu do­bândă, ca îndeletnicire, de către o per­soană neautorizată, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani”, însă, de asemenea, nu prevede niciun fel de sancţiune pentru legalizarea la notariat a contractelor de împrumut de acest gen.

Goluri legislative speculate

La Timişoara cămătăria a fost o activitate intens practicată după 1989, şi în prezent existând reţele specia­lizate pe camătă care continuă să-i în­şele pe cei suficienţi de naivi încât să apeleze la acest gen de împrumuturi.

Comisarul-şef Dumitru Nistor, de la Serviciul de Investigare a Frau­de­lor din cadrul Poliţiei Timiş, spune că I.P.J. Timiş a instrumentat şi în ultimii doi ani cazuri de cămătărie ai căror pro­tagonişti erau aşa-zişi oameni de afa­ceri arabi şi că, în lipsa unei incriminări clare a acestui tip de afacere, faptele au trebuit încadrate în categoria infracţiu­nilor de înşelăciuni. Chiar şi aşa, din cauza legalizării actelor de împrumut la notariat, multe dintre aceste cazuri s-au finalizat la nivelul Parchetului cu neînceperea urmăririi penale, fără să mai ajungă în instanţă. “Foarte multe soluţii în dosare de acest gen au fost de neîncepere a urmării penale. Şi aceas­ta din cauza actelor încheiate la nota­riat, prin care se legaliza actul de împrumut. În cazuri de acest fel se consideră că vic­tima a luat la cunoştinţă în momentul în care a semnat actul notarial faptul că e vorba de un împrumut cu dobândă ascunsă, şi că îşi asumă toate riscurile care decurg din acesta”.

Despre implicarea unor notari pu­blici în legalizarea unor acte de cămă­tă­rie vorbeşte şi prim-procurorul Par­chetului Tribunalului Timiş, Ion Bra­şoveanu : “Cazurile de cămătărie au fost, de regulă, încadrate la înşelăto­rie, şi multe au ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, pentru că au existat şi plângeri împotriva unor no­tari care au legalizat actele respective. De regulă, cei care au făcut aceste plângeri au susţinut că notarii nu le aduceau la cunoştinţă caracterul real al contractului – ei credeau că semnează un contract de împrumut şi, de fapt, sem­nau un contract de vânzare-cum­părare”, declară Ion Braşoveanu.

O piaţă încă înfloritoare

Ziarele de mică publicitate din Ti­mişoara sunt încă pline de zeci de anun­ţuri prin care cămătarii îşi anunţă ofer­tele, majoritatea precizând că, prin ac­te notariale, sunt interesaţi de garanţii imobiliare, automobile sau aur. “Sunt multe cazuri grave de care ştiu, oameni care au venit la mine în audienţă şi mi-au spus că sunt disperaţi, că şi-au pier­dut casa şi au ajuns în stradă pentru că au luat bani cu împrumut de la cămă­tari”, spune deputatul timişean P.D.-L. Ma­rius Dugulescu, unul dintre iniţiato­rii legii care incriminează cămătăria.