Cantina de ajutor social, transformată în centru pentru oamenii străzii

O adevărată luptă pentru supravieţuire dată de oamenii străzii din Timişoara începe o dată cu startul sezonului rece. Chiar dacă numărul acestora e de peste 1.200, facilităţi de cazare gratuită în centre publice sau private nu există decât pentru maximum 200 dintre ei. Restul se adăpostesc în scări de bloc, fiind adesea agresaţi de locatari, sau sunt culeşi îngheţaţi din parcuri. Pentru a rezolva măcar parţial problema oamenilor străzii, Primăria Timişoara vrea să transforme actuala Cantină de Ajutor Social într-un Centru pentru persoane fără adăpost. Cum valoarea investiţiei este foarte mare, se speră că se va putea obţine o finanţare europeană cu care proiectul să poată fi realizat.

Prea puţine locuri de cazare temporară pentru oamenii străzii

Deşi în Timişoara sunt zeci de fundaţii şi asociaţii umanitare, cu obiective declarate legate de pro­tec­ţia socială, care au şi obţinut fi­nanţări pe proiecte de profil, foarte puţine i-au ajutat efectiv cu ceva concret pe cei care aparţin catego­riilor sociale cele mai defavorizate. Foarte mulţi bani europeni s-au dus în ultimii ani pe sesiuni de comu­ni­care şi seminarii, pe campanii me­dia, pe fluturaşi şi broşuri, care nu au schimbat cu nimic starea de fapt. Problemele cazurilor sociale din municipiu nu au fost rezolvate în acest fel. Aşa se face că, pe segmen­te cum ar fi oferirea de adăpost oa­menilor străzii, Timişoara duce o lipsă acută de proiecte şi finanţări.

Din informaţiile Poliţiei Locale rezultă că în prezent locuiesc în stra­dă în Timişoara aproximativ 1.200 de persoane, care şi-au pierdut lo­cuinţa şi familia, o bună parte dintre ei fiind foşti tineri instituţionalizaţi, ca­re au fost daţi afară din căminele de copii în care au crescut, odată cu îm­plinirea vârstei de 18 ani. Deşi s-ar crede că aproape toţi sunt veniţi din alte părţi, pentru a cerşi sau vaga­bonda la Timişoara, lucrurile nu stau aşa, peste 300 fiind localnici.

Pentru aceşti oameni nu există decât foarte puţine alternative de cazare. În momentul de faţă repon­sabilitatea oferirii de adăpost aces­tor categorii sociale este împărţită între Azilul de noapte, care nu poate caza decât un număr mic de persoane, şi secţiile de urgenţă ale spitalelor, unde sunt aduşi în lunile de iarnă oamenii străzii. Una peste alta, există soluţii de cazare tempo­rară pentru cel mult 200 de oameni ai străzi. Pentru restul de 1.000 fiecare iarnă este un adevărat exer­ciţiu de supravieţuire.

Soluţii pentru 50 de persoane

Din cauza acestei situaţii, care pare să se acutizeze de la an la an, Primăria Timişoara a decis să trans­forme actuala Cantină de Ajutor Social într-un Centru de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost, cu ajutorul unei finanţări europene. “În prezent Cantina de Ajutor So­cial oferă servicii unui număr de 400 de beneficiari. Rămâne de văzut când se va putea demara acest pro­iect al Centrului Social de Urgenţă. Deocamdată este la faza aprobării proiectului de către Consiliul Local Timişoara, urmând să se facă ulte­rior demersurile necesare pentru obţinerea finanţării europene”, de­clară Gabriela Teslaru, şef Serviciu la Cantina de Ajutor Social Timişoara.

Oricum, în momentul de faţă aproximativ 10% dintre persoanele care primesc hrană de la Cantina de Ajutor Social sunt persoane fără adăpost, personalul instituţiei fiind obişnuit să lucreze cu oamenii stră­zii. Noul centru va avea două etaje, ridicate în prelungirea clădirii actua­le şi va avea 10 - 12 locuri pentru cei din alte judeţe, adăpostiţi temporar aici, până se derulează procedurile pentru a fi trimişi acasă. Programul de asistenţă în care vor fi incluse persoanele fără adăpost din Timişoa­ra se va întinde pe durata a nouă luni, în acest timp beneficiarii fiind asistaţi social din toate punctele de vedere

În motivarea necesităţii acestui proiect reprezentanţii Primăriei Ti­mişoara specifică faptul că “situaţia economică socială a municipiului Timişoara, ca urmare a contextului general naţional şi internaţional actual, duce la dificultăţi economice în dezvoltarea serviciilor sociale, chiar dacă nevoile identificate de dezvoltare şi îmbunătăţire a servi­ciilor sociale sunt stringente pe anu­mite domenii”,  iar “lipsa fondurilor face dificilă acordarea serviciilor sociale persoanelor defavorizate din comunitatea timişoreana”.

Şi tot reprezentanţii Primăriei Timişoara recunosc că în momentul de faţă în Timişoara există o lipsă majoră de servicii destinate persoa­nelor străzii. La nivel de municipiu există doar un singur adăpost de noapte aparţinând unui ONG, care asigură doar găzduire pe perioada nopţii, insuficient pentru nevoile comunităţii.

Aceasta deşi sunt zeci de ONG-uri autointitulate umanitare care au şi primit finanţări europene pe tot fe­lul de proiecte cu tentă socială, care nu rezolvă însă cu nimic situaţia oamenilor străzii.

“Până în prezent această cate­gorie socială a fost monitorizată şi s-au aplicat doar măsuri coercitive asu­pra lor, neexistând o reţea pluridis­ci­plinară de profesionişti în asis­ten­ţă socială stradală, care să aplice ser­vicii individualizate asupra fiecărui caz în parte, până la reintegrarea so­­cio-familială a acestora”, menţionea­ză reprezentanţii Primăriei Timişoara.

Un proiect de aproape patru milioane de lei

Pentru transformarea actualei Can­tine de Ajutor Social în Centru Social de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost Primăria speră să obţină o finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, Axa 1, “Sprijinirea dezvoltării du­rabile a oraşelor-poli urbani de creştere”, domeniul Planuri integrate de dezvoltare urbană.

Valoarea proiectului este de 3.994.333,55 de lei (inclusiv TVA), şi deocamdată a fost realizată documentaţia tehnico-econo­mică şi analiza cost-beneficiu, supuse aprobării Consiliului Local Timişoara.

Un avantaj major legat de acest pro­iect este faptul că contribuţia proprie a Timişoarei la cofinanţarea proiectului este una foarte mică – în valoare de  64.557,45 de lei, reprezentând 2% din cheltuielile eligibile ale proiectului.

Conform proiectului, prin noul Centru de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost se va asigura igiena personală, acces la servirea mesei (mic dejun, prânz şi cină, în valoare de 8,5 lei pe zi), găzduire, consiliere şi suport specializat (social, psihologic, medical primar) în vederea reintegrării în societate şi familie, precum şi reducerea riscului de marginalizare şi excluziune socială. 

Azilul de noapte şi spitalele, singurele posibilităţi

În ultimii ani, în iernile geroase, responsabilitatea găzduirii temporare a persoanelor străzii s-a împărţit între spitale şi Azilul de Noapte de pe strada C. Brâncoveanu.“În fiecare iarnă avem multe intervenţii de acest gen, luăm de pe stradă persoanele fără adăpost intrate în hipotermie şi le transportăm la unităţile de primiri urgenţe ale spitalelor. Majoritatea stau la căldură câteva ore, după care se întorc în stra­dă. Am avut situaţii în care am trans­portat la spital aceleaşi persoane de două, trei ori în aceeaşi zi”, spune me­dicul Leonida Iancu, şeful Serviciului de Ambulanţă Timiş.

Spitalele nu-şi pot transforma însă secţiile de primire urgenţe în azile de noapte, iar la Azilul de Noapte de pe strada C. Brâncoveanu capacitatea ma­ximă este de 90 de locuri. În plus, nu sunt admise persoane sub influenţa dro­gu­rilor sau a băuturilor alcoolice.

După cum spune Marius Burtea, coordonatorul Azilului de Noapte din Timişoara, celor care ajung aici li se oferă, pe lângă cazare, şi posibilitatea de a servi micul dejun şi cina, pot face duş şi li se dau şi haine primite din do­naţii. De la şomeri care şi-au pierdut locul de muncă şi nu şi-au mai putut plăti chiria sau rata la bancă, până la victime ale cămătarilor, foşti deţinuţi, persoane care nu se mai înţeleg cu familiile lor, zilieri veniţi la Timişoara să caute de lucru – acestea sunt cate­goriile care apelează frecvent la Azilul de Noapte.

În prezent, oamenii străzii care nu primesc asistenţă de la instituţii pre­cum Azilul de Noapte, din cauză că fac scandal sau consumă alcool sau dro­guri, ajung nu o dată în atenţia Poliţiei Locale. Aceasta îi amendează, fără suc­ces însă – din cele 2.498 de procese-verbale ale Poliţiei Locale ce au avut îndeplinită procedura de achitare sau clasare în primul trimestru al acestui an, o proporţie mare au fost amenzi date oamenilor străzii. Sumele aferente acestor amenzi nu pot fi recuperate, pentru că persoanele amendate nu pot fi executate, neavând niciun bun pe numele lor.

În multe cazuri, aceste persoane nu pot beneficia de niciun fel de mă­suri sociale pentru că nu au acte – sunt aşa-numiţii oameni fără identitate care nu pot fi incluşi în niciun program de asistenţă socială. Din cauza numărului mare de cazuri de acest gen, Primăria Timişoara a alocat anuale sume din bugetul propriu pentru plata demer­surilor necesare realizării de acte de identitate pentru aceste persoane, plă­tind timbrele fiscale, declaraţiile de pierdere a actului de identitate, con­travaloarea cărţii de identitate, foto­gra­fiile, precum şi o serie de certifi­ca­te medicale, necesare pentru comisiile de expertiză. 

Din păcate, bugetele de criză din ultimii trei ani au dus la diminuarea drastică a fondurilor repartizate în acest sens.