Cardurile clonate şi bancomatele sparte, în activitatea curentă a infractorilor “globalizaţi”

Adâncirea crizei economice pare să fi avut efect, previzibil de altfel, şi asupra numărului de cazuri de clonare de carduri şi bancomate sparte în spaţiul european. Chiar şi state unde aceste infracţiuni reprezentau o raritate în urmă cu trei sau patru ani sunt acum confruntate cu un număr îngrijorător de mare de cazuri de acest gen.

Elveţia, ţară-ţintă

Conform presei vest-europene, frau­dele cu carduri bancare înregistrează o creştere semnificativă în Elveţia şi s-au extins de la bancomate la automatele de plată din supermarketuri şi pentru bilete de tren, autorii provenind în principal din România şi Bulgaria.

Numărul fraudelor cu carduri ban­care în această ţară a crescut vertigi­nos în primul semestru din 2011, arată un raport semestrial al Centralei de înregistrare şi analiză pentru siguranţa informaţiei MELANI. Dacă anul trecut au fost atacate 135 de bancomate în întreaga ţară, în primele patru luni ale acestui an au fost atacate 225 de ban­comate, se arată în raport.

Însă aceste cazuri de skimming nu afectează doar bancomatele, ci şi auto­matele pentru plată din supermarke­turi şi pentru bilete din gările Căilor Ferate elveţiene, în care escrorii se lasă uneori închişi peste noapte pentru a instala dispozitivele. 

Românii şi bulgarii, cei mai buni din “breaslă” şi în Germania

Şi poliţiştii germani susţin că cei mai mulţi hoţi la bancomatele din ţara lor sunt români şi bulgari, grupările infracţionale dezvoltând în ultima vre­me noi metode ingenioase de a rămâ­ne cu banii cetăţenilor.

Cea mai nouă metodă pentru a fura bani din bancomate a fost identifi­cată la un grup de români şi bulgari arestaţi luna trecută la Berlin.

Aceştia au pus bandă adezivă în interiorul zonei din care se extrag banii, astfel ca bancnotele să rămână bloca­te în aparat. În acest fel, clientul pleca după finalizarea tranzacţiei cu gândul că în bancomat nu mai există bani sau că este defect. În realitate, după ce oa­menii plecau, românii veneau şi colec­tau banii. Românii şi bulgarii din gru­parea respectivă, cu vârste cuprinse între 26 şi 39 de ani, au fost prinşi în timp ce părăseau sediile a două bănci din Berlin. Trei dintre ei veniseră cu un autoturism în care autorităţile au descoperit bandă de lipit şi alte usten­sile pentru manipularea bancomatelor. Al patrulea hoţ a fost prins şi el în fla­grant delict, la alt ATM. Procedeul fo­losit de cei patru a devenit cunoscut sub numele de cash-trapping, poliţiştii din Berlin avertizând că aceasta nu este singura metodă nouă pentru a fura din bancomate. Prejudiciul creat anual în Germania prin furt de la bancomate şi de pe carduri se ridică la 40 de milioa­ne de euro pe an, iar la nivel european suma este de 500 de milioane de euro.

Poliţiştii germani, în colaborare cu cei români, au reuşit, la începutul anu­lui trecut, arestarea a 18 persoane în Bu­cureşti, Constanţa şi Bacău, pentru jafuri la bancomate de pe teritoriul Germaniei.

Instrumentar ieftin

Specialiştii în IT avertizează că vân­zarea de carduri clonate, de maşini de clonare şi de bancomate false reprezin­tă o industrie în creştere rapidă la nivel mondial. Este concluzia unui raport realizat de firma de securitate infor­matică Panda Security, care prezintă şi preţurile de pe piaţa neagră a crimi­nalităţii cibernetice.

Compania a descoperit o vastă re­ţea care se ocupă cu vânzarea de deta­lii bancare furate, împreună cu alte tipuri de produse, pe forumuri şi mai mult de 50 de magazine online dedicate. De exemplu, cardurile de credit sau de debit clonate au preţuri care pleacă de la 180 de dolari, iar o maşină de clonare poate fi cumpărată cu sume între 200 -1.000 de do­lari, se arată în raportul citat. Nu lip­sesc ATM-urile false, care costă de la 3.500 de dolari bucata, în funcţie de model.   

Produse suplimentare, cum ar fi servicii de spălare de bani, transferuri bancare sau cecuri, sunt disponibile pentru un comision variind de la 10% la 40% din valoarea operaţiunii. “În cazul în care cumpărătorii doresc să utilizeze detalii bancare furate pentru a face cum­­părături online, dar se tem că vor fi ur­mărite adresele de livrare, infractorii cibernetici vor face cumpărarea şi vor face ei livrarea mai departe, pentru o taxă valorând între 30 de dolari şi 300 de dolari, în funcţie de produsul ales”, explică specialiştii companiei Panda Security.

Infractorii pot delapida cu uşurinţă conturi bancare sau carduri de credit, aceste date putând fi achiziţionate pen­tru mai puţin de doi dolari per card. Cum­părătorii care doresc să afle aceste informaţii legate de sold şi linia de cre­dit au de plătit 80 de dolari pentru sol­duri bancare mai mici. Preţul maxim este de 700 de dolari dacă se doreşte acces la conturile cu sold garantat de 82.000 de dolari, se arată în raport.

Tarifele sunt mai mari în cazul în care conturile au un istoric de cumpă­rături online sau folosesc platforme de plată cum ar fi PayPal. Pentru un cont simplu, fără un sold garantat, Panda Security a identificat preţuri de la zece dolari şi până la 1.500 de dolari, în func­ţie de platforma şi garanţia fondurilor disponibile.

Clienţii băncilor nu sunt însă total descoperiţi în faţa infractorilor ciber­netici. MasterCard tocmai a anunţat lansarea serviciului de monitorizare în timp real a fraudelor şi a conturilor ale căror date au fost afectate, în Marea Britanie, Irlanda, România şi pe alte pieţe din Europa. Emitenţii de carduri îşi pot proteja astfel clienţii împotriva tranzacţiilor frauduloase şi îşi dimi­nuea­ză costurile aferente fraudelor pe card. Serviciul va fi introdus pe toate pieţele din Europa la începutul acestui an, dar şi pe alte pieţe din întreaga lume, pe parcursul anului. Serviciul de monitori­zare a conturilor afectate este disponi­bil, la nivel global, pentru emitenţii de pe orice piaţă.

Caz şocant în Ungaria

Nu o dată, reţelele specializate pe acest tip de infracţiuni au arătat că nu se sfiesc să folosească violenţa pentru a-şi atinge scopul.

În acest an a şocat opinia publică internaţională un caz petrecut în Un­garia, unde patru persoane au fost în­gropate de vii, fiind în prealabil tortu­rate, pentru a divulga PIN-urile cardu­rilor pe care le deţineau.

Şase persoane au fost arestate pâ­nă în prezent în cazul cadavrelor des­coperite insula Csepel, de pe Dunăre, conform directorului Biroului Naţional de Investigaţii de la Budapesta, Csiz­ner Zoltan.

Iniţial autorităţile maghiare anun­ţau că un cetăţean sârb şi un bărbat şi o femeie din Ungaria sunt suspectaţi că au îngropat de vii mai multe persoa­ne, pe care le-au constrâns să le dea PIN-urile cardurilor bancare, pentru a extrage fraudulos banii acestora. Pre­supusul lider al bandei a decla­rat că este de origine macedoneană, însă, pâ­nă în prezent, nu au apărut do­cumente care să confirme spusele sale, a afir­mat, într-o conferinţă de presă, la Bu­dapesta, Csizner Zoltan. Cele patru ca­davre descoperite pe insula Csepel au rămas neidentificate. 

Un bărbat care a reuşit să scape după ce a fost şi el atacat a povestit că victimele au fost îngropate până la gât, în timp ce atacatorii au mers la banco­mate şi au scos bani de pe cardurile lor, folo­sind PIN-urile obţinute prin tortu­rare. Zoltan Csizner nu a exclus ca cei şase suspecţi, în prezent arestaţi, să fie membri ai unei bande din Csepel, din care fac parte alte trei persoane ares­tate în primăvară pentru mai multe jafuri armate.

Din investigaţiile de până acum reiese că omorurile recent descoperite ar putea avea legătură cu o serie de ja­furi armate comise de o bandă, cu spri­jinul mai multor persoane fără adăpost care îşi petrec timpul în apropierea locului în care au fost găsite cadavrele.

Poliţiştii cred că toate aceste crime s-au produs de-a lungul ultimelor câte­va luni, fără ştirea autorităţilor, în spe­cial din cauza implicării oamenilor stră­zii, a căror existenţă la periferia socie­tăţii a scăpat controlului poliţei şi su­pravegherii celorlalte servicii sociale.

Corespondentul cotidianului Ma­gyar Nemzet a susţinut că a vorbit cu un tânăr de origine maghiară din Ro­mânia, care ar fi scăpat din mâinile uci­gaşilor, după ce a fost îngropat de la gât în jos în pământ.

Victima ar fi spus că infractorii l-au atacat, l-au strangulat şi l-au obligat să le dea codul PIN al cardului său ban­car. După ce le-a divulgat codul, aceştia au plecat să retragă banii, lăsându-l pe băr­bat îngropat până la gât şi cu mâi­nile legate la spate.

Tânărul a spus că după ce a scăpat şi a evitat un câine turbat lăsat de răpi­tori pentru a-l păzi, a fugit acasă şi a alertat Poliţia. În drum spre casă, el a cerut ajutorul mai multor persoane, însă nimeni nu i l-a acordat, deşi era plin de sânge şi noroi.