Ca în orice domeniu aflat la început, despre care se ºtie puþin, investiþiile ºi programele publice legate de utilizarea energiilor regenerabile au fãcut obiectul foarte multor alocãri de fonduri controversate. Pentru cã nu existã repere de raportare, iar investiþiile de acest gen sunt o noutate, s-a încercat sã se profite la maximum, fie de programele gen „Casa Verde”, fie de alocãrile de bani publici pe acest gen de proiecte. Iar Timiºul nu a scãpat de controverse în ceea ce priveºte derularea „programelor verzi”.


Un program super-centralizat

Ministerul Mediului ºi Pãdurilor lansa, anul trecut, programul „Casa Verde”, menit sã finanþeze proiectele privind instalarea sistemelor de încãl­zire care utilizeazã energie regenera­bilã, inclusiv înlocuirea sau comple­tarea sistemelor clasice de încãlzire. Mai precis, statul cofinanþa sau finan­þa integral instalarea unor sisteme sau dispozitive ecologice de încãlzire a lo­cuinþei ºi de obþinere a apei calde me­najere. Programul, care se adreseazã exclusiv persoanelor fizice, constã în acordarea unor sume fixe, din bugetul Fondului pentru Mediu, în funcþie de tipul instalaþiei ecologice de producere a energiei termice : pânã la 6.000 de lei pentru instalarea panourilor solare, pânã la 8.000 de lei pentru instalarea pompelor de cãldurã ºi pânã la 6.000 de lei pentru instalaþia de producere a ener­giei termice pe bazã de peleþi, brichete, tocãturã lemnoasã, precum ºi orice fel de resturi ºi deºeuri vegetale, agricole, forestiere sau silvice.

Bugetul alocat anul trecut acestui program a fost de 110 milioane lei, fiind distribuit la nivelul fiecãrui judeþ, în funcþie de numãrul de locuitori al acestuia. Timiºul s-a ales cu 3,5 mi­lioane de lei, bani publici, rezultaþi din cotizaþiile timiºenilor la Fondul de Me­diu. De altfel, Administraþia Fondului de Mediu a fost structura centralã care a aprobat aceste finanþãri, sãrind peste structurile locale care ar fi putut ges­tio­na aceste programe – respectiv, Agenþii­le judeþene pentru Protecþia Mediului.

„Practic, structurile subordonate Ministerului Mediului din Timiº, impli­cate în acest program, nu au avut de­cât rolul de intermediar, au preluat do­cumentele ºi le-au trimis mai departe la Bucureºti”, ne-a declarat Marian Eperieº, comisarul-ºef al Gãrzii de Mediu Timiº.


Finanþãri pentru cei avizaþi

E greu de înþeles de ce în derula­rea acestui program Guvernul a decis ca o singurã structurã, de pe plan central, Administraþia Fondului de Mediu, sã deruleze în exclusivitate acest program pentru toatã þara, fiind evident cã toatã corespondenþa fãcutã la Bucureºti ºi retur, precum ºi adunarea dosarelor din toatã þara la o singurã structurã a fost de naturã sã complice ºi sã ter­gi­verseze derularea acestui program.
În plus, Administraþia Fondului de Mediu (la care cotizeazã din plin toþi timiºenii care plãtesc taxe de mediu) are antecedente în ceea ce priveºte ges­tionarea „personalizatã” a unor proiec­te de mediu, Timiºul – unul dintre judeþele cu cotizaþiile cele mai mari la acest fond având în ultimii ani extrem de puþine proiecte aprobate care sã fie finanþate din Fondul de Mediu.

La nivel local, programul „Casa Verde”, deºi extrem de atractiv, exis­tând posibilitatea ca unii dintre bene­ficiari sã-ºi acopere integral din sub­venþia datã de stat costul montãrii unui sistem „eco” de producere a energiei termice, nu a avut un numãr prea ma­re de participanþi, poate ºi din cauza slabei mediatizãri.

Aºa se face cã pe prima listã de 70 de timiºeni cu proiecte „Casa Ver­de” aprobate s-au regãsit directori de instituþii, primari, ºefi din administraþii ºi chiar funcþionari din conducerea Agenþiei Regionale pentru Protecþie Mediului Timiºoara, care e o structurã implicatã în derularea acestui proiect. Legislaþia nu a prevãzut însã niciun fel de situaþii de incompatibilitate. Astfel, cei care au ºtiut de acest program, au fost consiliaþi ºi au mers la pont au avut dosare aprobate. În rest, cetãþenii ne­informaþi suficient cu privire la acest program, probabil cã nici nu au ºtiut, în marea lor majoritate, despre existenþa sa. Aºa se face cã, dacã în alte judeþe pla­fonul alocat s-a consumat rapid, fiind întocmite ºi liste de aºteptare, în Timiº dupã mai bine de patru luni de la lansa­rea programului, rãmãsese o sumã ne­cheltuitã de peste 700.000 de lei.

Majoritatea finanþãrilor aprobate în Timiº au fost pentru instalarea de panouri solare. Printre primii depo­nenþi avizaþi ai cererilor de solicitare de finanþare s-au numãrat ºi persoane care au încercat, prin diverse tertipuri, sã beneficieze de finanþãri necuvenite sau pe lângã lege. Astfel, printre dosa­rele depuse în Timiº s-au regãsit cazuri în care adresa din extrasul de carte funciarã ºi certificatul de atestare fis­calã depuse la dosar nu erau aceeaºi cu adresa din cererea de finanþare. Au existat ºi solicitanþi timiºeni care au încercat sã „fenteze” prevederea lega­tã de obli­gativitatea achitãrii datoriilor cãtre bugetul local, fie „uitând” sã de­punã la dosar certificatul de atestare fiscalã conform cãruia nu are datorii, fie de­punând astfel de certificate pe nu­mele altor persoane.


Investiþii amortizate în cinci ani

În ceea ce priveºte conti­nua­­rea programului „Casa Verde” în 2011, îl urmã cu câteva zile a fost publicat de cãtre Administraþia Fondului de Mediu Ghidul de fi­nanþare a programului privind in­stalarea sistemelor de încãlzire ca­re utilizeazã energie regenera­bilã, inclusiv înlocuirea sau com­pleta­rea sistemelor clasice de încãlzire. Ca ºi cea de anul trecut, varianta 2011 a programului are o serie de hibe, privitoare, de exemplu, la declaraþiile pe pro­prie rãspunde­re a beneficiarilor, legate de faptul cã acele cheltuieli eligibile pentru ca­re solicitã finan­þarea nu fac obiec­tul unui alt program de fi­nan­þare, declaraþii care nu se ºtie în ce mãsurã sunt verificabile.

Surse din structurile timiºe­ne subordonate Ministerului Me­diu­lui spun însã cã existã zvonuri la nivelul ministerului legate de fap­tul cã acest program nu ar mai continua în acest an, din cauza lipsei fondurilor necesare. ªi nu pentru cã nu ar mai fi bani în Fon­dul de Mediu, ci pentru cã se in­tenþioneazã transferarea unor sume din acest fond cãtre o serie de zone de deficit bugetar. Ceea ce înseamnã cã cei câteva zeci de timiºeni avizaþi care au ºtiut de existenþa acestui program, au depus documentaþia ºi au obþinut aprobãrile ar putea fi singurii be­neficiari din judeþ ai programului.

Cert e cã specialiºtii din do­meniu spun cã, fie cu ajutor gu­vernamental, fie fãrã el, este bine ca populaþia sã opteze pentru sis­teme regenerabile de producere a energiei termice pentru încãl­zi­rea locuinþei ºi obþinerea apei calde menajere. Inventatorul ti­miºo­rean Alexandru Stoian, care deþine brevete pentru o serie de dispozitive eco de producere a energiei, susþine cã deºi inves­tiþia iniþialã e mai mare decât, de exemplu, cea fãcutã pentru o cen­tralã de apartament pe gaz, solu­þia ecologicã de producere a ener­giei termice îºi va dovedi în timp fiabilitatea.„E adevãrat, e mai scump sã-þi instalezi panouri so­lare decât sã-þi iei o centralã de apartament pe gaz. Dar aceastã investiþie iniþialã se amortizeazã în maximum cinci ani. În plus, vedeþi ce se întâmplã cu preþul petrolului ºi al gazelor naturale, cum fluctueazã de fiecare datã când e, de exemplu, un conflict în þãrile arabe. În aceste condiþii, eu cred cã tot mai mulþi români vor opta pentru aceste soluþii ener­getice neconvenþionale. În plus, se va investi mai mult în acest domeniu, vor apãrea mai multe firme de profil, ºi preþul acestor sisteme de producere de energie prin mijloace neconvenþionale va scãdea mult în urmãtorii ani”.


Proiecte „SF” – 800.000 de euro pentru o reabilitare

În ultimii an, în admi­nistraþia localã au existat nu­meroase controverse legate de investiþii ce implicau utili­zarea de sisteme ecologice de producere a energiei. ªi aceas­ta pentru cã devizul lucrãrii ajungea sã fie unul fabulos, susþinându-se cã aceste sis­teme de producere a energiei costã extrem de mult, chiar dacã lucrurile nu stãteau aºa. Astfel, anul trecut a iscat foarte multe discuþii intenþia Consiliului Judeþean Timiº de a investi 800.000 de euro în reabilitarea „Locuinþei pro­tejate Dinu”, un centru rezi­denþial cu nouã locatari.

Costul foarte mare al in­vestiþiei a fost motivat cu in­tenþia de a se crea la acest centru rezidenþial „un model de centru social independent din punct de vedere ener­getic, cu implementarea unor tehnologii inteligente pentru energie regenerabilã, panouri solare pentru apã caldã, pa­nouri fotovoltaice pentru cu­rent electric ºi anvelopare termicã pentru a se putea conserva energia”.

Totuºi, cu banii alocaþi pentru reabilitare s-ar fi putut construi din temelii o altã clã­dire. Argumentele „eco” nu au impresionat prea tare consi­lierii judeþeni, care au amânat de mai multe ori aprobarea acestei investiþii, tocmai din cauza devizului foarte mare.

„Sunt ºi alte centre so­ciale ºi se amenajeazã cu sume mici suprafeþe mult mai mari. Practic, la aceastã clã­dire, nu pot contrazice pe ni­meni cã este de o importanþã deosebitã din punct de vedere social, cheltuim sume foarte mari ºi vedem cã beneficiari sunt doar nouã persoane. Deci, sã dãm 800.000 de euro, chiar dacã sunt bani europeni ºi chiar dacã clãdirea este mo­dernã, pentru nouã persoane ca be­ne­ficiari mi se pare o sumã foarte mare. Noi avem în judeþ atâtea centre ºi atâtea clãdiri cu probleme care ar putea fi prinse în acest pro­iect”, de­clara vicepreºedintele C.J. Timiº, Adam Crãciu­nescu. 

Din cauza scandalului iscat, care a fost preluat de presã, investiþia nu a mai avut finalitate. „Pânã la urmã s-a renunþat la investiþie în forma propusã, pentru cã preþul era imens. Ca atare, proiectul a fost scos de pe lista de in­ves­tiþii”, ne-a declarat preºedintele Comisiei Economice a C.J. Timiº, Viorel Sasca.

Cazul legat de „Locuinþa protejatã Dinu” nu e însã decât un exem­plu al felului în care programe ce implicã sisteme de energie regenerabilã se pot trans­forma în veritabile aspira­­toare de bani publici.