Agerpres:
editia 21 - 23 mai 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
 24°C Umiditate:53% Viteza vantului:14 KMH Vizibilitate:11 km  4.4408 3.4767Editorial | 23 - 25 noiembrie 2009 | Melania CINCEA
  
Castane fierbinti pentru castigator
F.M.I. si U.E. au amanat, recent, virarea transei de 1,5 miliarde de euro din imprumutul anticriza de circa 20 de miliarde de euro. Economist Intelligence Unit nota, zilele trecute, intr-un raport preluat de Mediafax : "Oricare ar fi complexitatea politica a noului guvern, sunt dubii daca acesta va implementa taierile dure de costuri din sectorul public, inclusiv reducerile salariale si de pensii cerute de catre F.M.I.". Romania are un acord cu F.M.I. pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la F.M.I, U.E., Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructii si Dezvoltare, urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro. In 30 septembrie, datoria externa a Romaniei ajunsese, potrivit B.N.R., de 78.125 de milioane de euro.
Cu toate acestea, dezbaterile din actuala campanie prezidentiala, prima in calitatea Romaniei de stat membru U.E. si prima care se duce pe fundalul unei situatii economice atat de austere - raportand-o la nivel global, ministrul german de Finante, Wolfgang Schäuble, aprecia ca va avea un impact la fel de important asupra lumii ca si prabusirea Zidului Berlinului si a comunismului in 1989 - au fost dirijate, dupa cum au aratat-o majoritatea emisiunilor si dezbaterilor TV, inspre o alta linie. Denigrari, bascalii de maidan, minciuni fara acoperire, zise bombe de presa, vechi de ani de zile, detonate "intamplator" abia cu cateva zile inaintea scrutinului, si extrem de putine discutii pe tema solutiilor care ar putea fi aplicate pentru a scoate tara din situatia in care se afla - aceasta a fost linia preferata, sau dictata, prin televiziuni. Problema financiara sensibila in care ne aflam a fost trecuta in plan secund - desi sectorul public e la un pas de colaps -, fiind abordata, tangential, in doua - trei secvente. Ce a lipsit din aceasta dezbatere au fost, cum aminteam, intrebarile la adresa actualei stari de fapt : datoria externa foarte mare si, suplimentar, recurgerea la un nou imprumut de la F.M.I., la care a Guvernul a fost nevoit sa apeleze, fapt recunoscut inclusiv de voci din randul sindicatelor, intr-un interviu acordat TIMPOLIS, liderul B.N.S., Dumitru Costin, declarand : "Intr-adevar, statul nu mai are de unde sa ia". Lipsind intrebarile, provocarile, au lipsit, implicit, discutiile sau polemicile pe tema solutiilor pentru depasirea crizei. La fel cum au lipsit si intrebari care sa analizeze aceasta stare de fapt, de la cauza la efect. De exemplu, intrebari care sa faca lumina in privinta cauzei : 1. Cum s-a ajuns la aceasta datorie imensa, dat fiind faptul ca, in decembrie 1989, Romania era la 0 cu datoria externa? 2. Cand a inceput Romania sa acumuleze datorii si in ce context? 3. Care sunt deficientele care au favorizat aceasta stare de fapt? 4. Existau solutii pentru rezolvarea lor, dar, din varii motive, au fost ignorate? 5. Cum am ajuns sa devenim dependenti de importuri? 6. Ce s-a intamplat cu agricultura, cu zootehnia, cu industria, in general ce s-a intamplat cu resursele din tara? 7. Cine isi asuma responsabilitatea sau cine este vinovat de momentul in care bulgarele a luat-o la vale? Ori intrebari care sa faca lumina in privinta efectului : 1. Cati ani va plati Romania stornarea imprumuturilor sau, mai bine zis, cate generatii vor fi sacrificate in acest sens? 2. Care va fi costul real, pe termen mediu si pe termen lung, al acestor imprumuturi? Sunt intrebari care ar trebui sa priveasca fiecare roman : de la pensionarul de care statul isi face mila cu, poate, mai putin de 100 de lei lunar, la bancherul a carei remuneratie urca spre cateva mii de euro, de la romanul din catunul pe care il gasesti cu greu pe harta, la rezidentul de "metropola". Pentru ca fiecare va suporta, personal si prin urmasi, aceste costuri.        |
