Pentru că în ultima perioadă s-au înmulţit solicitările de verificare a implementării unor programe de finanţare europeană, în cazul cărora se bănuieşte comiterea unor fraude, Comisia Europeană vrea să îmbunătăţească, pe plan comunitar, procedurile de combatere a deturnării de fonduri europene, adoptând recent, în acest sens, o propunere de reformă a Oficiului European de Luptă Antifraudă.


Comisia Europeană vrea un O.L.A.F. mai eficient

Comisia Europeană a adop­tat zilele trecute o propunere de reformă a Oficiului European de Luptă Antifraudă, schim­bă­rile care se vor a fi implemen­tate în principala instituţie de luptă împotriva deturnărilor de fonduri europene având rolul de a îmbunătăţi eficienţa O.L.­A.F., menţinându-i în acelaşi timp independenţa în ceea ce pri­veşte activitatea de investigare. 

Noile modificări au rolul de a asigura independenţa de­plină a O.L.A.F., în cursul inves­tigaţiilor, solicitându-se în ace­laşi timp o cooperare strânsă şi un schimb de informaţii între O.L.A.F. şi instituţiile europene, pentru a se asigura “cea mai bună protecţie a intereselor fi­nanciare ale Uniunii Europe­ne”. Reprezentanţii Comisiei Europene doresc îmbunătă­ţi­rea cooperării O.L.A.F. cu Ofi­ciul European de Poliţie (Eu­ropol) şi cu Unitatea de Coo­perare Judiciară a Uniunii Eu­ropene (Eurojust).

În acelaşi timp, însă, noile modificări referitoare la statu­tul O.L.A.F. aduc şi o serie de norme şi garanţii procedurale care să permită realizarea unor investigaţii mai corecte şi mai eficiente, pentru a proteja banii contribuabililor europeni. Noul set de regulamente vizând in­ves­tigaţiile O.L.A.F. urmăresc, printre altele, respectarea drep­turilor fundamentale ale per­soanelor supuse unei investi­ga­ţii care, conform noilor norme procedurale, vor avea acces la un rezumat al aspectelor care fac obiectul investigaţiei. Tot­odată, persoanele anchetate de O.L.A.F. vor avea dreptul să-şi exprime opinia înainte de re­dactarea concluziilor ancheta­torilor, vor avea dreptul să be­neficieze de asistenţă din par­tea unei persoane la libera lor alegere şi vor avea şi dreptul de a folosi în procedurile de an­chetă una dintre limbile ofi­ciale ale U.E., la alegere. Tot­odată, va fi instituită o proce­dură de revizuire pentru cazu­rile de încălcare a drepturilor procedurale.

“Sunt necesare o serie de norme şi garanţii procedurale mai puternice, care să permită realizarea unor investigaţii mai corecte şi mai eficiente, pentru a proteja banii contribuabililor europeni”, a declarat, cu pri­vire la noile modificări aduse procedurilor O.L.A.F., Viviane Reding, comisarul U.E. pen­tru Justiţie.


D.N.A. Timişoara colaborează bine cu D.L.A.F.

În România, O.L.A.F. are în subordonare o instituţie cu abi­lităţi directe pe combaterea frau­delor cu fonduri europene – Departamentul de Luptă Anti­frau­dă, care e o structură inde­pendentă în raport cu institu­ţii­le româneşti şi nu are competen­ţe de efectuare a urmăririi pe­nale în cazurile de deturnare de fonduri europene, colaborând în acest sens cu D.N.A., care in­strumentează aceste cazuri.

“Tot timpul am avut o co­laborare bună cu cei de la D.L.­A.F. Este adevărat, nu în fieca­re caz de fraude cu fonduri eu­ropene am colaborat cu ei, pen­tru că în unele, în care e vorba, de exem­plu, de deturnarea sub­venţiilor europene acordate prin A.P.I.A., nu e nevoie întotdeauna de asis­tenţa D.L.A.F. Dar cola­borarea este eficientă, am lu­crat îm­preună în destul de mul­te do­sare”, spune Tamas Schiff­beck, şeful structurii teritoriale D.N.A. Timişoara.

Anul trecut, D.N.A. Timi­şoara nu a avut însă un număr foarte mare de rechizitorii pe fraude cu fonduri europene. Po­trivit evidenţei structurii cen­trale D.N.A., din cele şase rechi­zitorii întocmite anul trecut de D.N.A. Timişoara, trei rechizi­torii au privit fapte de corupţie, un rechizitoriu a fost legat infracţiuni asimilate corupţiei, un rechizitoriu a avut ca obiect infracţiuni de înşelăciune şi eva­­ziune fiscală şi doar un re­chi­zitoriu a privit infracţiuni îm­potriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene.