Centralele nucleare din spaţiul comunitar, sub spectrul închiderii

Dezastrul de la centrala nucleară de la Fukushima pare să le fi dat de gândit oficialilor europeni, mai multe state vest-europene anunţându-şi concomitent decizia de a-şi închide centralele nucleare în următorii zece ani. Însă dacă statele vest-europene plănuiesc închideri de centrale nucleare, în Est, noi centrale sunt în curs de construire, cu reactoare şi tehnologie din Rusia. România este afectată de acest proces, existând şanse ca în viitorul apropiat să fie înconjurată de 12 reactoare nucleare.

Majoritatea centralelor vest-europene, planificate pentru închidere

Conform unui raport al Comisiei Eu­ropene, legat de siguranţa utilizării energiei nucleare, mai multe state vest-europene, poate şi inspirate de dezastrul nuclear din Japonia, inten­ţionează să-şi închidă centralele nu­cleare în următorii zece ani.

Germania a avut poziţia cea mai fermă, anunţând că va închide ultimul reactor nuclear în 2022, devenind ast­fel prima putere industrială care va re­­­nunţa la energia atomică, potrivit de­claraţiilor ministrului german al Me­diului, Norbert Röttgen. “Din cele 17 reactoare germane, marea majoritate vor mai fi în funcţiune până la sfârşitul anului 2011, iar ultimele trei vor mai funcţiona până la sfârşitul anului 2022, cel târziu”, a anunţat ministrul ger­man, care a considerat această decizie ca fiind una ireversibilă.

Germania are 17 reactoare nuclea­re pe teritoriul său, dintre care opt nu sunt conectate la reţeaua de energie electrică. Autorităţile germane trebuie să găsească, în următoarea perioadă, o modalitate de a acoperi 22% din produc­ţia de energie electrică, asigurată până acum prin intermediul ener­giei pro­duse la centralele nucleare.

După accidentul de la Fukushima, cancelarul german Angela Merkel a declarat că situaţia Japoniei a marcat în mod semnificativ debutul unei noi ere în domeniul energiei. Berlinul a decis, după accidentul din Japonia, să oprească activitatea a 17 dintre reactoarele nu­cleare ale ţării, pentru efectuarea unor controale tehnice amănunţite. În urmă cu câteva zile, Angela Merkel a declarat că “va fi cu atât mai bine, cu cât vom în­cheia mai repede cu energia atomică”.

Politici total opuse, în estul Europei

Dacă în spaţiul vest-european se ia în considerare posibilitatea renun­ţării totale la utilizarea energiei nu­cleare, în partea de est a continentului politicile par să aibă o tendinţă con­trară. Cu sprijinul şi asistenţa Rusiei, folosind reactoare ruseşti, numeroase ţări balcanice au anunţat intenţia de a-şi construi noi centrale nucleare de pu­tere mare.

Aşa se face că, potrivit anunţu­ri­lor de intenţie, făcute pe plan interna­ţional, România ar urma să fie încon­ju­rată în perioada următoare de nu mai puţin de 12 reactoare nucleare, toate situate la o distanţă de cel mult 1.000 de kilometri. În Belarus, Slova­cia, Turcia şi Bulgaria se intenţionează în următorii ani construirea unor cen­trale nucleare noi sau suplimentarea numărului de reactoare la cele deja existente. În mare parte, tehnica folo­sită este cea rusească, existând spe­culaţii legate de faptul că Rusia e in­teresată să sprijine astfel de investiţii, pe care le vede ca o contra-pondere la scutul anti-rachetă.

“În ceea ce priveşte centralele nucleare situate la cele mai mici distan­ţe de Timişoara, trebuie nominalizate centrala de la Cernavodă, centralele din Slovacia, centrala de la Paks – Un­garia şi centrala de la Kozlodui, din Bulgaria. Cel mai aproape sunt însă centrala din Ungaria şi cea din Bulga­ria. La ambele sunt folosite reactoare ruseşti, însă, din punct de vedere al pe­riculozităţii, trebuie precizat că centra­la de la Paks are acea anvelopă de pro­tecţie, extrem de utilă în caz de accident nuclear. La Kozlodui, însă, nu există anvelopă de protecţie, şi de aceea s-au făcut nenumărate demersuri pentru închiderea ei”, ne-a declarat Toro Laszlo, expert în protecţie radiologică acreditat pentru zona de vest a ţării.

Problema unui eventual accident nuclear a fost luată în discuţie la şe­dinţa de plen a Consiliului Judeţean Ti­miş din luna aprilie a acestui an. În con­textul necesităţii unor măsurători ale nivelului radiaţiilor care trebuie făcute constant de Agenţia pentru Protecţia Mediului, s-a menţionat faptul că Ti­mişoara este la circa 270 de kilometri de o centrală nucleară cu reactoare ruseşti care au fost puse în funcţiune în perioada anilor 1982 -1987, iar la unele au ex­pirat cei 30 de funcţionare şi se încearcă prelungirea duratei cu încă 20 de ani.

Consilierul judeţean Gheorghe Nodiţ, spune că Centrul de Sănătate Publică şi mai ales Igiena Radiaţiilor au legături directe cu raportările la nivel European.“Aşa, noi transmitem mai departe ce se întâmplă la noi. În pri­vinţa funcţionării reactoarelor nuclea­re, într-adevăr ele trebuie suprave­gheate şi vă pot spune că suntem în siguranţă atâta timp cât nu se întâmplă nimic acolo. Dacă se va întâmpla ceva acolo, indiferent cât vom măsura noi, nivelul radiaţiilor va afecta o zonă destul de mare”, mai spune Gheorghe Nodiţ, care este şi directorul Spitalului Judeţean din Timişoara.