Centrele destinate minorilor traficaţi, ţinte ale restructurării

Adesea politicile de restructurare generate de criză au fost aplicate după ureche în multe sectoare, unde au fost desfiinţate sau reduse tocmai cele mai importante structuri, servicii sau compartimente. Este şi cazul structurilor specializate pe protecţia şi asistenţa copiilor victime ale traficului de persoane, care în ultimii ani s-au închis ori s-au restructurat, deşi problema traficului de minori nu e nici pe departe una care să fie neglijată.

Restructurare graduală

Pe lângă structura specializată din subordinea M.A.I., Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, care are un Centru Teritorial şi la Timi­şoara, la nivel naţional au fost create încă de acum şase ani o serie de struc­turi paralele, aflate în subordinea Auto­rităţii Naţionale pentru Protecţia Fa­miliei şi Drepturilor Copilului, specia­lizate pe protecţia şi asistenţa copiilor victime ale traficului de persoane.

Conform informaţiilor furnizate de către A.N.I.T.P., aceste structuri s-au redus, respectiv restructurat în ultimii ani, în aşa fel încât, „din totalul de 12, sunt funcţionale, cu destinaţia iniţială, şase centre specializate pentru protec­ţia şi asistenţa copiilor repatriaţi şi vic­time ale traficului”. Una dintre aceste structuri funcţionează şi în Timiş.

Restructurare a existat şi în Timiş unde, în urma reorganizării de anul trecut, după cum declară reprezen­tanţii A.N.I.T.P., la Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului a mai rămas o sin­gură persoană desemnată să se ocupe de asistenţa copiilor victime ale trafi­cu­lui de persoane.

 Am solicitat A.N.I.T.P. să ni se comunice dacă există un protocol de colaborare încheiat între D.G.A.S.P.C. şi A.N.I.T.P. privind problema traficului de minori. Răspunsul primit de la Bucureşti s-a dorit a fi unul diplomatic, precizându-se că „la nivelul Minis­te­rului Administraţiei şi Internelor este constituită o echipă interinstituţională privind combaterea şi prevenirea tra­ficului de persoane”. Răspunsul, evi­dent, nu are nicio legătură cu întrebarea.

Cert e că, cu sau fără protocol, reprezentanţii locali ai A.N.I.T.P. spun că au o colaborare bună pe linia asisten­ţei acordate victimelor traficului de minori cu Direcţiile Generale de Asis­tenţă Socială şi Protecţia Copilului din vestul ţării. „Întotdeauna când a fost nevoie au oferit locuri de cazare pen­tru victimele minore, s-au implicat, şi pot spune că am colaborat bine cu aces­te instituţii”, ne-a declarat Laurenţiu Dincă, reprezentantul Centrului Regio­nal Timişoara al A.N.I.T.P.

Statistici îngrijorătoare

Deşi s-au făcut restructurări la structurile specializate pe oferirea de asistenţă copiilor victime ale traficului de persoane, tendinţa ar fi trebuit să fie inversă, întrucât se remarcă la ni­vel naţional o creştere îngrijorătoare a acestui tip de trafic.

Şi în ceea ce priveşte minorii tra­ficaţi, Timişul a reuşit performanţa ca, pe ultima perioadă monitorizată de A.­N.I.T.P., să fie judeţul cu cel mai mare număr de victime.“Recrutarea pentru trafic a fost realizată pentru un procent de 58% de către cunoştinţe, prin abor­darea directă a victimei cu oferte pen­tru prostituţie, oferte de muncă în străi­nătate sau în ţară sau pentru cerşe­torie, călătorie. În cazul minorilor ex­ploatarea sexuală este predominantă, 94 de minori fiind exploataţi astfel pe stradă, în locuinţe, bordeluri, cluburi”, spun reprezentanţii A.N.I.T.P.

A existat, în acest sens, un număr mare de victime, fete, dar şi de băieţi, cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani, traficate în scop de exploatare sexuală. „E adevărat, ne confruntăm cu o creş­tere destul de mare a cazurilor de trafic de minori. În ultima perioadă cred că peste 50% din victimele care au ajuns la noi sunt minore” precizează Lau­renţiu Dincă.