Secretomania nejustificată continuă să fie o boală a sistemului de achiziţii publice, în care realizarea unor obiective care nu sunt în niciun caz de interes strategic e clasificată, de obicei când e vorba de investiţii mari. Un exemplu concludent în acest sens e că în Timiş, pe timp de criză, se alocă peste 1,4 milioane de euro pentru realizarea, la Lugoj, a unui Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică ai cărui indicatori tehnici şi economici au fost clasificaţi. Nu e prima dată când în judeţ, fie pe investiţii finanţate de pe plan central, fie cu finanţare locală, se observă grave carenţe şi în ceea ce priveşte transparenţa.

Construcţii secret de stat

Încă din faza de hotărâre de guvern, aprobarea unei investiţii legate de construcţia unui Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropshiatrică, care urmează să fie amplasat în Lugoj, pe Calea Făgetului, e de natură să ridice serioase semne de întrebare, fiind plasată, nejustificat, în zona secretului de stat. Culmea e că bugetul de stat nici măcar nu are bani din bugetul propriu pentru realizarea acestui centru, fondurile necesare fiind asigurate în urma unui împrumut contractat de la Banca Internaţională pentru Reconstruţie şi Dezvoltare. Adică, banii pe care îi împrumută pentru realizarea centrului respectiv vor trebui înapoiaţi în anii următori, cu dobânda aferentă deloc neglijabilă.
În aceste condiţii, e cu atât mai greu de imaginat de ce, în hotărârea de guvern în care se stipulează aprobarea acestor investiţii, act normativ apărut în urmă cu câteva săptămâni în Monitorul Oficial, se specifică faptul că anexele legate de parametrii tehnico-economici ai lucrării sunt clasificate şi se comunică numai instituţiilor interesate. Nefiind vorba despre un obiectiv militar sau care să fie considerat de interes strategic, scapă logicii normale motivul pentru care rigipsul şi termopanele viitorului centru ar trebui clasificate. Indicii în acest sens nu oferă nici Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului Timiş, care menţionează că valoarea totală a proiectului este de 1.472.042 de euro, din care 722.042 de euro reprezintă cofinanţarea Consiliului Judeţean Timiş. Cu aceşti bani se doreşte „construirea unui centru modern pentru 48 persoane cu dizabilităţi psihice, în vederea reorganizării Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Găvojdia şi oferirea de servicii conform standardelor”. Deci, nimic care să necesite secretizarea. De altfel, proiectul, în faza lui preliminară, s-a derulat în Timiş şi în 2009 când, potrivit D.G.A.S.P.C. Timiş, „a avut loc faza de obţinere a avizelor din partea Comitetului Tehnico-Economic, a Consiliului Interministerial de avizare de lucrări publice de interes naţional şi a Inspectoratului de Stat în Construcţii cât şi actualizarea trimestriala a tuturor indicatorilor studiului de fezabilitate, urmând să se emită hotărârea de guvern pentru alocarea sumelor”.
Nici la nivel central nu se dau amănunte suplimentare legate de secretizarea construcţiei, precizându-se doar motivaţia : ”Centrele/ complexele rezidenţiale existente pentru persoane cu handicap din judeţele Timiş, Constanţa, Mureş şi Bacău se află în administrarea Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, din cadrul Consiliilor Judeţene, şi sub coordonarea metodologică a Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap. Acestea sunt vechi, supra-aglomerate, unele funcţionând în clădiri care sunt revendicate de foştii proprietari şi nu mai corespund standardelor de funcţionare”.
La un calcul brut însă, dacă ar fi să se facă raportarea doar la suprafaţa locativă, dacă s-ar împărţi costul Centrului, de 1,4 milioane de euro, la cei 48 de beneficiari, ar ieşi o sumă medie alocată spaţiului locativ al fiecărui beneficiar de peste 30.000 de euro. Bani cu care, la o adică, o firmă de specialitate din Timişoara construieşte un apartament cu două camere. Probabil, însă, dotările noului centru justifică preţul. Însă contribuabilul nu are de unde să ştie acest lucru, atâta vreme cât, prin lege, se secretizează indicatorii tehnico-economici ai investiţiei.


Renovare în 2009, desfiinţare în 2010

Urmărindu-se reducerea cheltuielilor bugetare, domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului a trecut în acest an printr-un program de restructurare în Timiş. Printre măsurile de austeritate luate, una dintre cele mai radicale s-a referit la desfiinţarea Complexului de Servicii Specializate pentru Copilul cu Probleme Psihosociale, din Lugoj. Motivaţia desfiinţării acestui centru nu a fost una foarte clară, specificându-se că „din cei 63 de beneficiari, 31% sunt adulţi cu handicap care nu s-au putut integra socioprofesional şi care trebuie mutaţi în centre de recuperare şi reabilitare neurosihiatrică, 38% sunt copii cu handicap, 31% sunt tineri care se externează şi copii fără handicap care merg la şcoală”. Cert e că, în 2009, adică exact înainte de desfiinţare, s-au cheltuit bani, şi nu puţini, pentru renovarea acestui centru.
De exemplu, pe 26 octombrie, s-a aprobat un contract de lucrări de renovare la centrul respectiv, în valoare de 26.876 de lei, pentru ca în februarie 2010 să se ia decizia desfiinţării lui. “Acest spaţiu va fi amenajat pentru mutarea aici a centrului de adulţi”, spune Rodica Negrea, directorul D.G.A.S.P.C. Timiş. Însă reamenajarea clădirii, pentru a o face pretabilă la servicii oferite adulţilor, va presupune noi investiţii, şi nu modice. “Să renovezi un centru într-un an şi să-l desfiinţezi în anul următor nu e ceva special pentru acest sistem. E chiar ceva tipic”, spune Adrian Marcu, liderul de sindicat “Pro A.S.” al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş.
Liderul de sindicat crede că nu prin concedieri şi desfiinţări de centre se pot realiza economii reale în acest sistem, ci prin reduceri ale cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii achiziţionate în sectorul public. “Normativul de personal este mult mai mare decât ceea ce se regăseşte acum în sistemul de asistenţă socială şi protecţia copilului, dar realitatea face ca întreg sistemul să fie subdimensionat, iar salariaţii să fie din ce în ce mai puţini, dar cu sarcini mult mai multe şi mult mai dificile. În plus, cheltuielile materiale şi de întreţinere a beneficiarilor de servicii sociale sunt copios umflate de clientela politică ce are acces la aşa-zisele licitaţii”, afirmă reprezentanţii “Pro A.S.”. Aceştia mai spun că sindicatul consideră inacceptabile propunerile guvernamentale referitoare la disponibilizarea a circa 3.000 de persoane, atât timp cât pentru unele instituţii se găsesc fonduri pentru salarii de merit, prime de vacanţă, tichete de masă, terenuri de golf şi premii sau alte stimulente şi, nu în ultimul rând, cât “reprezentanţii autorităţilor din aceste instituţii, în cârdăşie cu firmele camarilei politice, umflă în mod nejustificat preţurile produselor, bunurilor ce sunt utilizate, consumate de beneficiarii de servicii sociale”, este punctul de vedere al Sindicatului Pro A.S. “Nu e vorba de un singur sistem. În general, dacă o să vă uitaţi pe multe dintre listele de achiziţii din diferite sectoare bugetare din România, o să vedeţi achiziţii la preţuri mult mai mari decât cele de pe piaţă. Aici e problema, de aici ar trebui să înceapă orice măsuri de austeritate bugetară. Această problemă nu se rezolvă concediind angajaţi şi desfiinţând centre”, mai spune Adrian Marcu.


Probleme sesizate de Curtea de Conturi

La ultima monitorizare a administrării finanţelor publice locale, Curtea de Conturi a României a identificat o serie de probleme legate de gestionarea fondurilor publice şi la sistemul de asistenţă socială şi protecţie a copilului din vestul ţării.
De pildă, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Timiş era nominalizată printre structurile la care s-au descoperit înregistrări contabile eronate şi denaturarea veniturilor si cheltuielilor, urmare a misiunilor de audit efectuate, fiind reţinute abateri financiar-contabile. Se mai specifica, în acelaşi raport, că “neînregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de intrare sau ieşire a unor bunuri din patrimoniu s-a constatat în cazul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului”, precum şi faptul că la aceeaşi structură s-au găsit nereguli privind controlul financiar preventiv propriu. Nevoia unei monitorizări bune a gestionării fondurilor publice în acest domeniu cu atât mai mult cu cât în această zonă se duce o parte importantă din bugetul alocat judeţului. “Ca pondere, alocările bugetare pentru sistemul de asistenţă socială şi protecţie a copilului sunt cele mai mari din totalul bugetului judeţului Timiş”, spune Viorel Sasca (foto), preşedintele Comisiei Economice a Consiliului Judeţean Timiş.