Pe fondul permutărilor instituţionale generate de politicile de restructurare bugetară, anul trecut se înfiinţa Centrul Naţional de Sănătate Mintală, menit să fie un liant între Ministerul de Interne şi cel al Sănătăţii, pe segmentul de politici antidrog şi psihiatrie. Deşi structura a fost creată, ea nu a putut ajuta unităţile medicale din domeniul psihiatriei afectate din plin de lipsa de resurse financiare. Rămâne de văzut dacă măcar în anii următori această structură va fi şi altceva decât o instituţie în plus creată de stat.


Un hibrid instituţional

Pentru că problematicile antidrog au fost pasate o bună perioadă de timp între Ministerul Sănătăţii şi cel de Interne, anul trecut lua fiinţă, în subordinea Ministerului Sănătăţii, Centrul Naţional de Sănătate Mintală din Bucureşti, prin reducerea de posturi şi prin preluarea de la Inspectoratul General al Poliţiei a atribuţiilor de consiliere medicală în domeniul consumului de droguri. Ideea de bază a acestui centru e legată de “coordonarea, implementarea şi evaluarea la nivel naţional a politicilor de sănătate mintală”.
Structura era menită să identifice priorităţile, inclusiv pe linie de finanţare în unităţile medicale de psihiatrie din ţară, să asigure consultanţă şi asistenţă tehnică în formarea personalului care lucrează în reţeaua naţionala de sănătate mintală, să monitorizeze şi să evalueze serviciile de sănătate mintală. Pe lângă aceste atribuţii, strict medicale, Centrul nou creat are rolul de a coordona activităţile de consiliere medicală în domeniul consumului de droguri, desfăşurate “în cadrul structurilor cu atribuţii în îngrijirea persoanelor toxicodependente din reţeaua Ministerului Sănătăţii”.
Nu în ultimul rând, acelaşi Centru avea şi rolul de a elabora şi implementa proiecte cu finanţare europeană, banii veniţi pe programe din bugetul comunitar fiind văzuţi ca o soluţie pentru subfinanţarea cruntă din multe de psihiatrie din România.
Deşi se ştie că durează luni bune sau chiar ani ca o instituţie nou creată să se pună pe picioare, Ministerul Sănătăţii a dat acestui Centru atribuţii foarte importante, însărcinându-l cu derularea a două subprograme cu acoperire naţională – Suprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică, şi Subprogramul de prevenire şi tratament al dependenţilor de droguri.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii susţin că pentru aceste subprograme a alocat doar în acest an cinci milioane de lei, bani însă care nu au prea ajuns în vestul ţării, deşi erau inclusiv spitale de psihiatrie din Timiş implicate în derularea acestuia. Astfel, deşi a fost însărcinat cu găsirea de soluţii pentru ieşirea din impas a spitalelor şi clinicilor de pshiatrie şi derularea în bune condiţiile a programelor de sănătate mintală şi de tratament al dependenţilor de droguri, Centrul Naţional de Sănătate Mintală nu a putut să facă prea multe lucruri, din cauza statutului său de instituţie nou-creată, care trebuie să-şi închege un colectiv şi să se rodeze în această activitate, pentru a fi eficientă.


Spitalele de psihiatrie din Timiş aşteaptă “salvarea” rectificării bugetare

Aşa se face că şi în Timiş spitalele de psihiatrie sunt afectate din plin de subfinanţarea care face ravagii în tot sistemul medical. Cornelia Şargan, directorul interimar al Spitalului de Psihiatrie Gătaia, spune că banii sunt cam la limită, rectificarea bugetară fiind singura soluţie, dar măcar Spitalul nu are datorii. “Ni s-a promis că va veni în perioada imediat următoare. Pentru salarii de exemplu, mai avem fonduri pentru acoprirea lor doar pentru o lună. Se ştia de la începutul anului că banii nu vor ajunge pentru acoperirea cheltuielilor pe ultimul trimestru al anului. Am tras cât am putut de banii de care am dispus, însă în acest moment o rectificare bugetară e singura rezolvare posibilă”, mai spune Cornelia Şargan.
Ceva mai bine stă Spitalul de Psihiatrie Jebel unde, măcar în principiu, ar fi asigurate fondurile pentru funcţionarea unităţii în sistem de avarie până la sfârşitul anului. “Ar fi acoperită perioada până la sfârşitul anului, însă doar pentru o finanţare într-o limită minimă. Nu sunt acoperite toate cheltuielile necesare ale spitalului, ci strictul necesar funcţionării. Aşteptăm şi noi o rectificare bugetară, trăim cu această speranţă, deşi nu sunt prea multe semnale pozitive în acest sens”, precizează Sabina Negruţ, director medical al Spitalului de Psihiatrie Jebel. În acest sens, se speră ca măcar anul viitor să existe o finanţare decentă, asigurată prin fonduri europene, dacă nu cu bani de la bugetul naţional. Însă pe acest segment nou-înfiinţatul Centru Naţional de Sănătate Mintală va trebui să fie mult mai activ.