În tot mai multe state, şi nu doar în cele cu regimuri autoritare, ci şi auto-proclamate ca democratice, cenzura exercitată de Guvern asupra presei, dar şi asupra mijloacelor de comunicare online ia proporţii. Organizaţiile internaţionale de profil, cum e Transparency International, consideră că dublarea crizei economice de o criză a liberei exprimări este un fenomen cel puţin îngrijorător.


China, în război cu internetul

Unul dintre principiile care au stat la baza creării uriaşei reţele virtuale a Internetului a fost şi globalizarea, ca şi libertatea de exprimare. Tocmai de aceea, regimuri cu un lung istoric în ceea ce priveşte cenzura, cum e cel din China, după subjugarea cvasi-totală a presei, au iniţiat un adevărat război virtual, în special cu marile motoare de căutare online, dar şi cu site-rile de socializare, într-o încercare spectaculoasă de “înregimentare” a Internetului, şi de restricţionare a utilizării sale. În acest sens, în China există una dintre cele mai ciudate structuri de stat din lume, Poliţia Internetului. Una dintre ultimele măsuri luate în acest sens de corpul de control constă în obligarea companiilor furnizoare de servicii de tip Twitter (mesaje rapide, instant) să amplifice monitorizarea şi să desfiinţeze site-urile care conţin cuvinte sau expresii sensibile din punct de vedere politic.
Astfel, cele mai mari şi mai populare microbloguri din China au trebuit închise temporar pentru mentenanţă sau au trecut la versiuni beta sau de testare. Aceste versiuni de rezervă sunt utilizate de fapt de companii pentru consolidarea sistemelor lor de autocenzură şi ştergerea tuturor informaţiilor sensibile din punct de vedere politic, din ordinul autorităţilor chineze din domeniul Internetului, potrivit unor angajaţi din cadrul acestor corporaţii.
De altfel, toate site-urile micro-blogurilor populare americane sau site-urile reţelelor sociale, între care Twitter, Facebook şi YouTube, au fost blocate în China încă de anul trecut. În schimb, imitatorilor locali li s-a permis să ofere asemenea servicii, ei acceptând să aplice cerinţele de autocenzură impuse de Guvern. Din cauza cenzurii duse la extrem, compania Google a decis să închidă versiunea chineză a motorului său de căutare, disponibilă la adresa www.google.cn, şi a redirecţionat căutările către un site din Hong Kong, disponibil la adresa google.com.hk.
Decizia a fost luată după mai multe luni de tensiuni între Beijing şi Washington, pe teme ce variază de la libertatea Internetului la cursul de schimb al yenului, sancţiunile economice asupra Iranului şi Statelor Unite ale Americii şi comerţul de arme cu Taiwan.
E destul de greu de precizat dacă Google va mai continua să opereze pe piaţa chineză, mai ales că investitorii locali au început deja să vândă acţiunile pe care le deţineau în cadrul Google, mai mulţi experţi considerând o certitudine retragerea companiei americane din China, după ce a anunţat că nu va mai tolera cenzura impusă de guvernul local. 


Iranul, un alt bastion al cenzurii

Un alt stat care a fost prezent mereu în calupurile de ştiri internaţionale din ultima vreme din cauza cenzurii absurde promovate de regimul aflat la putere este Iranul. De luni bune, Iranul realizează un bruiaj sistematic al aproape tuturor posturilor străine de radio sau de televiziune difuzate în această ţară. Problema a fost luată în discuţie recent la o reuniune a miniştrilor de Externe ai ţărilor membre U.E., care au cerut autorităţilor iraniene să oprească bruierea difuzării prin satelit şi cenzurarea Internetului, precum şi renunţarea la interferenţe electronice menite să nu permită cetăţenilor iranieni accesul la posturi de televiziune şi radio străine.
U.E. şi-a exprimat preocuparea faţă de măsurile luate de Iran pentru “a-şi împiedica cetăţenii să comunice liber şi să primească informaţii de la posturile de televiziune, radio prin satelit şi Internet”, precizându-se într-o rezoluţie comună a miniştrilor de Externe că “interferenţele deliberate realizate prin intermediul bruierii difuzării prin satelit au afectat numeroase posturi de radio şi de televiziune, inclusiv pe cele europene, transmise de Eutelsat”.
De altfel, în Iran, peste 65 de jurnalişti, bloggeri şi scriitori sunt deţinuţi de la alegerile prezidenţiale contestate, din iunie anul trecut, şi ar putea fi judecaţi sub acuzaţia de spionaj pentru publicaţiile străine. “Situaţia din Iran este mai curând sumbră”, a declarat directorul adjunct al Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor, Robert Mahoney, în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York unde a prezentat ultimul raport al acestei organizaţii, intitulat “Atacuri împotriva presei, 2009”.
Maziar Bahari, un jurnalist iraniano-canadian care lucra la revista americană Newsweek, şi care a fost încarcerat în iunie, în Iran, şi eliberat după patru luni, a declarat că peste 100 de jurnalişti, bloggeri şi scriitori au fost reţinuţi în perioade diferite după alegeri, peste 65 dintre aceştia fiind în continuare după gratii. “Ar putea să fie acuzaţi cu toţii de spionaj pentru publicaţiile străine”, a precizat ziaristul, subliniind că, în Iran, spionii sunt pasibili de pedeapsa cu moartea.
Potrivit acestuia, Guvernul iranian foloseşte în prezent site-ul Facebook pentru a-i ancheta pe disidenţi şi jurnalişti, a le controla informaţiile şi a descoperi cine le sunt prietenii. “Întorc împotriva presei tehnologia care ar trebui să o elibereze. Aceasta este o tendinţă îngrijorătoare”, a precizat Mahoney.


Control media în Ucraina

Şi Ucraina a fost nominalizată în ultimele luni printre statele în care s-a accentuat îngrijorător cenzura. De altfel, o organizaţie a jurnaliştilor ucraineni, numită “Nu cenzurii”, a avertizat că ar putea apela la o grevă naţională în cazul în care condiţiile de lucru ale presei, sub regimul lui Viktor Ianukovici, vor continua să se degradeze.
Aceste avertizări vin după ce canalele de televiziune apropiate opoziţiei pro-occidentale – TVi, 5 Kanal şi Tchornomorska – au fost ameninţate cu închiderea. “Autorităţile ucrainene, în persoana preşedintelui Ianukovici, au afirmat că susţin libertatea presei, dar în realitate ignoră problemele, drepturile şi revendicările jurnaliştilor. Numărul de subiecte despre care jurnaliştii nu au voie să scrie, cazurile de cenzură şi de presiune la adresa jurnaliştilor şi redacţiilor pentru care lucrează sunt în creştere”, preciza într-un comunicat organizaţia jurnaliştilor ucraineni. 
Reprezentanţii U.E. şi cei ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (O.S.C.E.) şi-au exprimat, recent, îngrijorarea în ceea ce priveşte libertatea presei în Ucraina.
Un exemplu edificator al proporţiei la care a ajuns cenzura media în Ucraina a fost dat în luna mai a acestui an, când s-a făcut public faptul că Administraţia Prezidenţială ucraineană a făcut eforturi să interzică difuzarea unei înregistrări video care a surprins momentul în care o rafală de vânt a trântit o coroană de flori peste Viktor Ianukovici, în timpul unei ceremonii la care a participat. Incidentul a avut loc în timp ce preşedinţii ucrainean, Viktor Inaukovici, şi rus, Dmitri Medvedev, participau la o ceremonie de depunere de coroane de flori, în Kiev, în onoarea militarilor ucişi în timpul celui de al Doilea Război Mondial. O rafală de vânt a răsturnat peste acesta o coroană flori. Ianukovici a fost afectat în mod vizibil şi a încercat să o oprească, timp de câteva secunde, după care gărzile de corp i-au sărit în ajutor. Înregistrarea video a fost obţinută, după câteva ore de la realizarea acesteia, de pagina electronică a cotidianului Ukraiinska Pravda, de la echipa unui post de televiziune, şi a fost postată pe YouTube, unde a fost accesată imediat în atât în Ucraina, cât şi în Rusia. “În prezent, problema nu este căderea coroanei de flori, ci prostia şi sălbăticia Administraţiei Prezidenţiale ucrainene”, a declarat jurnalistul Musfata Naimen.


Date despre utilizatorii Google, cerute de autorităţile americane

Nu doar regimurile recunoscute ca autoritare încearcă să controleze media şi utilizarea internetului. Potrivit Transparency Report, o aplicaţie a companiei Google care indică nivelul de cenzură din ţări din întreaga lume, autorităţile americane au cerut de la Google date private despre utilizatori de 4.287 de ori, doar în primele şase luni ale acestui an.
De asemenea, Google a primit peste 1.000 de astfel de cereri de aces gen şi din partea Guvernului britanic, în prima jumătate a anului. Grupurile care militează pentru libertăţile cetăţeneşti au lăudat iniţiativa Google de a face publice aceste date, dar au cerut companiei să facă publice şi mai multe informaţii despre aceste cereri venite din partea guvernelor din întreaga lume.
La începutul acestui an, Google a făcut publice detalii despre frecvenţa cu care guvernele din întreaga lume i-au cerut să le dea informaţii personale ale utilizatorilor sau să cenzureze conţinuturi.
Google a dat publicităţii o hartă şi a pus la dispoziţia internauţilor diferite instrumente prin care aceştia pot vedea câte dintre cererile guvernelor au fost rezolvate integral sau parţial şi ce servicii ale Google au fost afectate.