Considerat cea mai prestigioasă manifestare de pe plan internaţional în domeniul inventicii şi al cercetării, Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva nu a fost neglijat nici de inventatorii români. România a participat în acest an cu peste 40 de invenţii la Geneva, o parte dintre ele fiind rodul muncii unor colective talentate de cercetători timişoreni. De altfel, în ultimii ani, timişorenii au reuşit să-şi adjudece numeroase medalii la această prestigioasă manifestare, unică în Europa şi în lume.


45 de state participante, la ediţia de anul acesta

Ediţia din acest an a Salo­nului Internaţional de Invenţii, desfă­şurată la sfârşitul săptă­mânii trecute, la Complexul Ex­pozi­ţional Palexpo, din Geneva, a reunit invenţii din 45 de state, care au avut pavilioane sepa­ra­te în cadrul unui imens spaţiu ex­poziţional. Au participat 765 de invenţii, rod al unor eforturi in­dividuale sau al unor grupuri de cercetători. Organizatorii au în­cercat să promoveze inovaţia în toate aspectele activităţii uma­ne, şi peste 60.000 de vizi­ta­tori s-au înghesuit încă din pri­mele zile să admire produ­se­le unicat – rezultat al inventivităţii umane. 

România a participat cu 40 de invenţii la ediţia din acest an a Salonului de la Geneva, aces­tea acoperind domenii dintre cele mai diverse : mecanică, medicină, telecomunicaţii, trans­port, agricultură, protecţia mediului şi energie. Astfel, la standul românesc au fost expu­se, în domeniul medicinei, un apa­rat de radiochirurgie capabil să efectueze invervenţii de calita­te superioară, dar şi un dispozitiv din material textil capabil să re­construiască peretele toracic. O altă creaţie participantă este un laser microscopic, capabil să cureţe operele de artă bidimen­sionale prin îndepărtarea stra­tu­rilor superioare deteriorate. Una dintre cele mai importante invenţii autohtone în domeniul mecanicii este o cameră de com­bustie capabilă să foloseas­că, în acelaşi timp sau separat, mai multe tipuri de gaz, precum GPL, butan sau propan.


Inventatorii timişeni, nelipsiţi din delegaţia română 

Potrivit listei invenţiilor româneşti prezente la Salonul de la Geneva, printre ele s-au regăsit câteva produse de colective de cercetători din Timişoara care şi în anii trecuţi au primit premii şi aprecieri elo­gioase la Salonul de la Geneva.

Printre cei prezenţi în dele­gaţia României s-au regăsit reprezentanţii Institutului Naţi­onal de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Mate­rie Condensată Timişoara. “Am avut două persoane delegate şi am participat cu două invenţii – două proiecte destul de tehnice. Am mai participat şi anul tre­cut, cu rezultate foarte bune”, de­cla­ră Ioan Grozescu, directorul Institutului Naţional de Cerce­tare-Dezvoltare pentru Electro­chimie şi Materie Condensată Timişoara. Acesta menţionează că premii pentru invenţiile istitutului s-au mai obţinut şi la Saloa­ne de Inventică din Za­greb, Paris sau Moscova.

Cele două proiecte cu care au participat la Salonul de la Geneva cercetătorii români au fost “Metodă hidrotermală ra­pidă de obţinere a nano­mate­ria­lelor prin imersarea auto­cla­vei în baia termostată de săruri în topitură sau de uleiuri sili­conice” şi “Dot senzori”, acesta din urmă fiind un procedeu de obţinere a unei noi clase de sen­zori, care sunt utilizaţi cu suc­ces în analiza farmaceutică şi clinică.

Printre participanţii timişo­reni la Salonul de Invenţii de la Geneva s-a mai numărat şi un grup de cercetători de la Depar­ta­mentul de Ştiinţe Exacte al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Bana­tului Timişoara. Aceştia au pre­zentat un produs pe bază de ex­tract de gălbenele îmbogă­ţit cu zinc, care are acţiune antiac­neică şi antipruriginoasă.

“Noi am încercat să parti­cipăm în fieca­re an la Salonul de Invenţii de la Geneva – orice colectiv de cercetători care se respectă ar trebui să aibă mă­car o invenţie prezentă la aceas­tă manifes­tare. Eu însumi am avut cinci invenţii prezen­tate la Salon, pentru care am fost şi meda­liat”, ne-a declarat prof. univ. dr. Alexandru Moi­suc, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara.


Roboscan, cel mai mare succes al inventicii româneşti

Cea mai bună performanţă a inventicii româneşti la Salo­nul de la Geneva a fost cea din anul 2009, când România a câş­ti­gat marele premiu cu dispozi­tivul Roboscan 1 M, cel mai avansat sistem de radiografiere cu raze gama a camioanelor. În istoria de zeci de ani a salonului, această înaltă distincţie a fost obţinută pentru prima dată de un inventator român – S.C. MB Telecom S.R.L., din Bucureşti.

Roboscan 1M este un sis­tem mobil pentru radiogra­fie­rea containerelor şi camioanelor, complet robotizat, care poate fi ope­rat de o singură persoană, de la o distanţă sigură, pentru a evi­ta total expunerea profesională sau accidentală la radiaţie ioni­zantă. În prezent Roboscan 1M este singurul sistem din lume care asigură protecţia totală a operatorilor împotriva radiaţiei ionizante, produsă de sistemele de radiografiere, fiind în acelaşi timp cel mai automatizat şi inteligent, cel mai flexibil şi versatil sistem.

De altfel, capacităţile sale de a descoperi marfa de contra­bandă l-a făcut temut la Vama Mo­raviţa, unde a fost adus un ast­fel de dispozitiv. Sub pretex­tul că nu s-a construit o plat­for­mă de beton de către Poliţia de Fron­tieră, pentru punerea în func­ţiune a scannerului Robos­can, sistemul a fost ţinut pe tuşă aproape un an de către Direcţia Regională pentru Accize şi Ope­raţiuni Vamale Timişoara, deşi mobilitatea Roboscan îi permitea să opereze şi fără platformă de susţinere.


Aur pentru un timişorean care a inventat handbalul călare

La ediţia de anul trecut a Salonului de la Geneva, Ro­mâ­nia a obţinut 58 de premii cu cele 46 de invenţii prezentate. Delegaţiei ţării noastre i-au revenit, în total, 24 de medalii de aur, 15 de argint, opt de bronz şi 11 premii speciale.

Senzaţie a făcut, la Gene­va, primind şi medalie, invenţia româncei Raluca-Ioana van Staden, care a brevetat un dis­pozitiv ce detectează, într-un timp record, prezenţa cance­ru­lui la nivel molecular, maxi­mum şase minute. Datorită acestuia, ea a fost recom­pen­sată cu Trofeul de Aur al Orga­ni­zaţiei Mondiale pentru Pro­prie­tate Intelectuală şi titlul de cea mai bună femeie-inven­tator. Din păcate, presa din Ro­mânia a mediatizat mai degra­bă o altă invenţie medaliată –celebrul body cu chiloţel exten­­sibil, un articol vestimentar pentru bebeluşi, invenţie care îi aparţine vedetei TV An­dreea Marin Bănică.

Anul trecut, printre cei medaliaţi s-a numărat şi timi­şoreanul Remi Rădulescu, care a brevetat un nou sport : hip­ballul – un fel de handbal călare. Pentru invenţia sa, timi­şoreanul a fost premiat cu me­dalia de aur la Secţiunea Sport a Salonului de Invenţii.

Jocul inventat se poate juca pe un teren de 70 de metri lungime şi 33 de metri lăţime, acoperit cu nisip sau gazon. La joc parti­cipă două echipe for­mate din câte şase jucători. Cinci dintre aceştia sunt căla­re, cel de-al şaselea, care este şi căpitanul echipei, are misiu­nea de a coordona jocul de pe margine şi de a recupera min­gile căzute pentru a le repune în joc. Terenul de hipball este împrejmuit cu un gard înalt de doi metri, iar porţile sunt plasa­te la o înălţime de 1,72 metri faţă de sol şi au o înălţime de 1,2 metri şi o lungime de 2,5 metri. O partidă de hipball durează 85 de minute, fiind compusă din două reprize a 35 de minute, cu o pauză de 15 minute. 

Cu medalia de aur la Salo­nul Invenţiilor de la Geneva a fost recompensată, tot anul trecut, şi o invenţie a Institu­tului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electro­chi­mie şi Materie Condensată Timi­şoara. E vorba de o insta­laţie de sinteză a materialelor nanocristaline prin metoda hidrotermală asistată ultra­acus­tic combinată cu încăl­zi­rea în câmp de microunde. Inven­ţia se referă la o metodă nouă de obţinere a nanocristalelor, o ma­te­rie primă ideală pentru pa­no­urile fotovoltaice, care au în­ceput să fie tot mai mult utili­zate pentru producerea de ener­gie şi în România. Prin pro­cedeul de obţinere a nano­cris­ta­lelor, des­coperit de spe­cia­liştii Inst­tutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Elec­tro­chi­mie şi Materie Con­densată Timi­şoara, se reali­zea­ză importante economii de timp, materiale şi manoperă, iar efectul asupra mediului este cvasi-nul, fiind excluse emisiile de gaze sau vapori nocivi. 

Şi tot anul trecut, la Salo­nul de la Geneva a obţinut meda­lie de aur invenţia unui student masterand la Universitatea Politehnică Timişoara. Cor­neliu Birtok-Băneasa, stu­dent la Politehnică, a fost pre­miat pentru invenţia “dispozi­tiv dinamic de transfer al aeru­lui”, care permite o creştere a ran­da­­mentului motoarelor cu ardere internă. Invenţia poate fi folosită în industria auto şi asigură o mai bună răcire a mo­torului, în paralel cu redu­ce­rea consumului de carburanţi şi a emisiilor poluante. “Se cre­ea­ză un uşor efect de supraali­mentare, care creşte propor­ţional cu viteza deplasării au­to­vehiculului, şi duce la o creş­te­re a randamentului volumetric a motorului cu ardere internă. Arderile amestecului carbu­rant sunt complete, emisiile po­luante şi consumul de car­burant scad”, se precizează în prezentarea invenţiei studen­tului timişorean. Invenţia a fost experimentată pe 20 de tipuri de autovehicule cu di­ver­se motorizări, care au fost moni­tori­zate de trei ani, şi a mai fost pre­mia­tă cu aur la Salo­nul Internaţional In­ventika 2009, dar şi cu medalia de ar­gint a Salonului Internaţional Eure­ka Bruxelles 2009.

Corneliu Birtok-Băneasa s-a mai remarcat pe plan eu­ro­pean cu o invenţie la fel de in­teresantă : filtrul supra-aspirant inversat, un dispozitiv pentru autovehicule, ce ajută la o reducere a consumului de combustibil de până la 20%. Cu această invenţie, timişoreanul a obţinut me­dalii de aur, argint şi bronz la diferite saloane de inventică.