Cerşetorii, „marfă de lux” pentru filierele de crimă organizată

Îndeosebi după debutul crizei economice, multe state au semnalat o creştere alarmantă a fenomenului cerşetoriei organizate. Cerşetorii, în general ologi sau minori, fac obiectul tranzacţiilor filierelor de crimă organizată, care îi plasează şi le iau veniturile obţinute. Oficialii Interpol recunosc că în ultimii ani traficul de persoane folosite pentru cerşetorie tinde să depăşească traficul pentru exploatare în scopuri sexuale sau pentru muncă forţată.

Elveţia, terorizată de cerşetorii romi

După debutul crizei economice, state care până atunci reuşeau să ţină sub control fenomenul cerşetoriei şi-au dat seama că nu mai pot stăpâni ban­dele organizate de milogi, în spatele cărora stau traficanţi care aşteaptă ve­nituri mari şi constante de la cerşetorii scoşi la produs. Aşa se face că, în El­veţia, de pildă, comercianţii din oraşe precum Geneva au ajuns să ceară ajutorul Poliţiei din cauza agresivităţii cerşetorilor romi, care provin în special din Serbia, Bulgaria şi Româ­nia. Cei care cerşesc, se specifica în sesizările făcute Poliţiei, sunt tot mai numeroşi, unele grupuri ajungând uneori şi la 50 de persoane, dar şi tot mai agresivi. „Cu un an în urmă, se opreau la intrarea în magazine, restau­rante sau cafenele. Acum intră. Se înregistrează o adevărată escaladare a agresivităţii verbale şi fizice”, a decla­rat Bernard Marconi, reprezen­tan­tul comercianţilor din Centrul Comer­cial Rive, din Geneva.

„Când i-am cerut unei fetiţe să nu-mi mai acosteze clienţii, mi-a zgâlţâit sca­unele de pe terasă. Unii ameninţă, alţii lovesc. Angajaţilor mei, care au 17 - 18 ani, le este frică”, au precizat repre­zentanţii restaurantelor Cafe de Paris, care au raportat incidente violente, cu insulte, scuipături şi ameninţări. Ad­ministratorul unui magazin alimentar cu produse culinare de origine arabă a depus plângere la Poliţie, după ce a fost bătut de un cerşetor, cu bastonul, aces­ta revenind însoţit de alte persoane pentru a-l ameninţa în urma depunerii plângerii. “Poliţia nu poate face nimic. Dai pe cineva afară din restaurant, dar se întoarce a doua zi”, mai spun reprezentanţii Cafe de Paris.

Poliţia a confirmat o creştere ge­nerală a numărului de romi cerşetori din Geneva, dar şi din celelalte mari oraşe elveţiene.

Deşi în Elveţia s-a adoptat o lege împotriva cerşitului, fenomenul dă încă mari bătăi de cap autorităţilor. Măsurile luate pentru a-i ţine la distanţă pe cer­şetorii cu contract nu au avut efectul aşteptat, ci dimpotrivă. Cerşetorii au fost supuşi la peste 2.300 de controale în decurs de un an, 1.200 din acestea soldându-se cu amenzi. Majoritatea, însă, nu au fost plătite.

Oxfordul, sub asediul cerşetorilor

Şi în Marea Britanie, fenomenul cerşetoriei a luat o amploare care îngrijorează autorităţile. La sfârşitul anului trecut, autorităţile se arătau îngrijorate cu privire la situaţia oraşu­lui Oxford, unde bande organizate de cerşetoare, formate din ţigănci, ade­seori însărcinate sau având cu ele copii mici, au invadat practic comunitatea, unde cerşesc şi fură bani sau diverse lucruri, în special de la turişti. Îmbră­cate în haine tradiţionale, acestea le spun oamenilor o poveste lacrimogenă, într-o engleză stricată, afirmând că au nevoie de bani pen­tru mâncare şi lap­te pentru copii.

Membrilor comunităţii li s-a cerut să nu mai dea bani cerşetorilor „nave­tişti” care vin în oraş  cu autobuze şi tre­nuri, după care, seara, pleacă în ta­bere nomade instalate în câmp. „Cer­şetorii vizează studenţii străini şi vizi­tatorii. Vrem să creştem conştienti­za­rea populaţiei şi facem apel să nu li se mai dea bani cerşetorilor. Ei locuiesc în tabere nomade şi vin să cerşească şi să fure diverse lucruri în Oxford. În­cearcă să le distragă atenţia oameni­lor la bancomate şi să fure bani. Majo­ritatea cerşetoarelor sunt îmbrăcate în haine tradiţionale, cu fuste lungi şi largi, au părul lung şi cele mai multe sunt scunde şi îndesate. Susţin că nu vorbesc engleza şi uneori îşi pun copiii să ia banii”, se preciza într-un comu­nicat oficial al Poliţiei Oxford

O mie de euro pe lună, „salariul” de cerşetor

Şi în Bulgaria, în special în capi­tala Sofia, se înregistrează un număr mare de cerşetori, mulţi fiind minori exploa­taţi fie de traficanţi, fie de propriii pă­rinţi. Potrivit Poliţiei bulgare, copiii cerşetori din Sofia câştigă în medie 2.000 de leva (1.000 de euro) pe lună, dar banii sunt de obicei luaţi de cei care îi pun pe străzi şi îi obligă să cerşească.

Conform Zlatkăi Petkova, direc­torul Centrului pentru Susţinere Publi­că, o organizaţie neguvernamentală din Sofia, deşi cerşitul este, teoretic, interzis în oraş, străzile sunt pline de copii sau familii întregi care cerşesc, adesea din cadrul comunităţii rome.

Campania Municipalităţii privind copiii care cerşesc a început să dea re­zultate, consideră Petkova. În ultimele patru luni, autorităţile din Sofia au depistat 212 cerşetori cu vârsta sub 12 ani şi 200 cu vârste între 14 şi 18 ani. „A existat un declin al cerşetoriei copiilor în Sofia de la 18 martie, când Municipalitatea a demarat campania împotriva exploa­tării copiilor”, a precizat Petkova.

Un număr mare de cerşetori mi­nori se înregistrează şi în capitala Greciei, Atena, unde recent trei lideri ai unei re­ţele de cerşetorie au fost reţinuţi, prin­tre minorii exploataţi de respectiva filieră regăsindu-se mai mulţi minori de cetăţenie română şi bulgară.

Conform poliţiştilor, cei trei trafi­canţi ar fi condus o reţea care exploata imigranţi, printre care minori, femei însărcinate sau persoane cu handicap.

Cerşetorii erau obligaţi să cânte pe străzile din Atena pentru a îi sensibiliza pe trecători, poliţiştii spunând că aceştia erau bătuţi dacă nu aduceau câştiguri semnificative reţelei. Cei trei suspecţi, doi greci şi o femeie din Bul­garia, toţi având peste 60 de ani, forţau imigranţii să cerşească, preluându-le apoi toate câştigurile.

Indiaşi Bangladesh, zone „endemice”

Dacă statele europene încearcă să ţină sub control fenomenul cerşetoriei, sunt ţări unde autorităţile nici măcar nu mai încearcă să facă prea multe eforturi în acest sens.

În India, de pildă, cerşetorii sunt percepuţi aproape ca o „breaslă profe­sio­nală”, şi au fost descoperite cazuri în care minori erau cumpăraţi de traficanţii care trăiau din exploatarea cerşetoriei, li se scoteau ochii sau li se tăia un picior sau o mână şi erau apoi scoşi pe stradă „la produs”.

Un flagel cronic a ajuns cerşe­to­ria şi în Bangladesh unde, în acest an, primarul oraşului Chittagong,Manzur Alam, le-a oferit un salariu zilnic cer­şetorilor din localitate pentru ca aceş­tia să plece de pe străzi în timpul Cupei Mondiale de Cricket, organizate aici între 19 februarie şi 2 aprilie. „Vrem să nu fie pe străzi, cel puţin în cele două luni ale Cupei Mondiale. Bangladesh găzduieşte un eveniment prestigios, mulţi turişti vor veni şi lor nu le plac cerşetorii”, declara Alam, înaintea în­ceperii campionatului.

Primarul a avut o întâlnire cu „aso­ciaţiile de cerşetori” pentru a rezolva detaliile privind aceste sume şi a dis­cuta şi alte eventuale beneficii, precum hrană şi haine. „Am vrut să rezolvăm problema cât mai omenesc posibil. Mulţi dintre ei sunt handicapaţi şi mulţi au copii la şcoală. Acesta este motivul pentru care am decis că tre­buie să fie plătiţi”, a declarat Manzur Alam.

Potrivit unui studiu din 2005, în Bangladesh se află circa 700.000 de cerşetori, în marile oraşe aceştia pri­mind în medie 100 taka pe zi (mai puţin de un euro).

Cerşetoria, o a doua slujbă

Publicaţia britanică Daily Mail sus­ţine că, în Anglia, cerşetoria a devenit un feno­men răspândit chiar şi în rân­dul oamenilor cu slujbă stabilă şi locu­inţă, care, potrivit Poliţiei, îşi rotunjesc veniturile cu banii obţinuţi de la trecă­torii cărora le inspiră milă. „Imaginea unei per­soane îmbrăcate în haine zdrenţuite, cerşind la un colţ de stradă, este sufi­cientă pentru a scoate bani de la mulţi trecători bine intenţionaţi. Însă unii cerşetori sunt oameni care ziua merg la slujbă, la birou, şi care au locuinţe proprii, însă care îşi adaugă două - trei sute de lire sterline pe noapte la salariu din donaţiile primite pe stradă”, scrie Daily Mail.

Una dintre persoanele prinse la cerşit, care lucrează opt ore pe zi într-un birou, le-a spus poliţiştilor că plănuia să folosească banii primiţi pe stradă pen­tru a-şi dota bucătăria din apartament.

Poliţiştii britanici au avertizat asu­pra numărului în creştere al oamenilor care devin cerşetori profesionişti pen­tru a trece mai uşor peste recesiune, câşti­gând seară de seară sute de lire, bani neimpozitaţi. Autorităţile locale din oraşul britanic din Leicester au lansat o ofensivă împotriva cerşetorilor după ce au descoperit că niciunul dintre cei 20 de cerşetori cărora le acordaseră mân­care cazare şi hrană timp de câteva luni nu erau de fapt oameni ai străzii.

Sergentul Adrian Underwood, de la Poliţia Leicester, a afirmat chiar că unii cerşetori pot ajunge să câştige până la 200 de lire într-o seară de vineri sau sâmbătă.