Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 21 - 23 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

24°C

Umiditate:53%
Viteza vantului:14 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4408
  3.4767
Ancheta | 7 - 10 iulie 2011 | Bogdan PITICARIU
Micsoreaza fontMareste font

Certificate de revoluţionar verificate la 20 de ani după Revoluţie

Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari lucrează la anularea unor certificate acordate în Timiş, considerate nelegale


De-a lungul timpului, poate şi pentru că era un subiect sensibil, ocolit de regulă de politicieni, justeţea acordării certificatelor de revoluţionar şi a privilegiilor aferente a fost tratată cu destul echivoc de către reprezentanţii tuturor partidelor politice. Aşa se face că în prezent există suspiciuni legate de calitatea şi meritele unui număr destul de mare de revoluţionari. Suspiciunile sau bănuielile trebuie probate însă, iar Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor susţine că a început demersuri de amploare pentru anularea unor certificate de revoluţionar considerate a fi acordate nelegal, solicitările de acest gen referindu-se inclusiv la cazuri din Timiş.

 

Decizii ale F.S.N. de dinaintea fugii lui Ceauşescu

Conform anunţului făcut de Geor­ge Costin, secretar de stat al Secre­tariatul de Stat pentru Problemele Re­voluţionarilor, la nivel naţional a în­ceput o amplă acţiune de reverificare a justeţii acordării certificatelor de re­voluţionar. Deşi e greu de precizat în ce măsură această acţiune ar putea schimba ceva astăzi, la o distanţă de 21 de ani de la momentul Revoluţiei, şi după ani de zile în care “titularii” unor certificate de revoluţionar acordate nelegal s-au bucurat de statutul şi privilegiile aferente, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţio­na­rilor pare decis să facă verificări de amploare, iar printre primele loturi de certificate de revoluţionar luate în vizor se numără şi câteva sute de per­soane din Timiş. Astfel, George Costin vorbeşte despre aşa-numitul “lot” al unor revoluţionari din Lugoj care, în opinia sa, nu au obţinut certificatele de revoluţionar în mod legal.

“Este vorba despre lotul Lugoj şi spun lotul Lugoj pentru că abia am început să analizăm aceste dosare. Se pare că e vorba de câteva zeci sau poate sute de persoane care au obţinut sau doresc să obţină certificate. Unii le-au obţinut deja, alţii au deschis ac­ţiuni în instanţă împotriva Secre­tariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor pentru a-l obliga să li se elibereze certificate. Vreau să vă spun că toţi aceştia sunt persoane care nu ştiu, nu pot să precizez dacă au fost sau nu la Revoluţie, problema e că nu s-a respectat din partea lor nicio pro­cedură”, a declarat secretarul de stat al S.S.P.R. În aceste sens George Cos­tin susţine că unele din aceste dosare de revoluţionar din Lugoj s-au utilizat decizii ale Comitetului Frontului Salvă­rii Naţionale din Lugoj date în 22 de­cembrie 1989, la ora 11, în condiţiile în care la acea oră cuplul Ceauşescu încă nu fugise din sediul Comitetului Cen­tral al P.C.R. “Se pare că la Lugoj C.F.­S.N.-ul s-a înfiinţat înainte de a se în­fiinţa la Bucureşti, la ora 11. Am trans­mis la Comisia parlamentară pentru revoluţionari solicitarea de anulare a certificatelor de revoluţionari”, a de­clarat George Costin.  

Deranjate de afirmaţiile secre­tarului de stat, mai multe asociaţii de revoluţionari din Lugoj, printre care şi Asociaţia de Revoluţionari „16 - 21 De­cembrie 1989”, a contraatacat, men­ţionând că George Costin nu reprezintă interesele revoluţionarilor şi că „doreş­te doar denigrarea revoluţionarilor lu­gojeni, dar şi a Lugojului, care a fost al doilea oraş liber de comunism din ţară, în 20 decembrie 1989”. De asemenea, reprezentanţii respectivelor asociaţii au declarat că secretarul de stat George Costin nu poate cere reanali­zarea unor dosare pentru care o comi­sie special constituită şi-a exprimat deja avizul.

 

Schimburi de replici şi atât

Deocamdată, însă, dincolo de aceste acuzaţii, lucrurile nu s-au lămu­rit. În sensul că, până acum, nu s-a anulat nici măcar un singur certificat de revoluţionar din Timiş. Sesizată pe această problemă, Comsia parlamen­tară pentru problemele revoluţionarilor a precizat, la una dintre şedinţele re­cente, că nu este de acord cu “justiţia televizată, iar orice anunţ public legat de retragerea titlurilor sau calităţilor trebuie să fie urmarea unei investigaţii temeinice care să includă inclusiv audierea persoanelor în cauză, precum şi a martorilor acestora”.

Este greu de spus câţi dintre mar­torii aceştia mai există şi cât mai poate dura o astfel de anchetă, din moment ce deja au trecut 21 de ani de la mo­men­tul revoluţiei. Cert e că, deocamdată, Secretariatul de Stat pentru Proble­mele Revoluţionarilor nu pare să aibă logistica necesară şi personalul pentru a realiza anchete ample, abia anul tre­cut aducându-se în discuţie angajarea unor inspectori de specialitate pentru monitorizarea şi verificarea proble­melor legate de eliberarea certifica­telor de revoluţionar.

 

Revoluţionari deconspiraţi de “listele lui Mărieş”

Petrişor Morar, fost secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor, susţine că verificarea justeţii acordării de certificate de revoluţionar este binevenită şi că o parte dintre aceste verificări şi solicitări de retragere de certificate de revoluţionar au avut legătură şi cu documentele legate de operaţiunile militare desfăşurate în perioada Revoluţiei, desecretizate în urma demersurilor făcute de Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie 1989”. În urma analizării acelor documente s-a putut constata că o serie de posesori de certificate de revoluţionar se regăseau printre cei care participaseră, de fapt, ca şi cadre M.Ap.N., la reprimarea demonstra­ţiilor anticomuniste. “E normal ca per­soanele care au avut, într-adevăr, me­rite să rămână în posesia certificatelor de revoluţionar, iar cei cărora li se dovedeşte obţinerea acestor docu­mente în mod nejustificat şi nelegal să li se retragă calitatea de revoluţionar”, precizează Petrişor Morar.

 

Preşedintele A.L.T.A.R. Timişoara : “Există un număr prea mare de posesori de certificate de revoluţionar”

Virgil Hosu, preşedintele Aso­cia­ţiei Luptătorilor din Timişoara Arestaţi la Revoluţie, consideră că o verificare retroactivă a justeţii acordării certifi­catelor de revoluţionar este utilă şi că în opinia sa, numărul actual al poseso­rilor de certificate de revoluţionar este cu mult mai mare decât numărul celor care au avut într-adevăr merite legate de victoria Revoluţiei. Virgil Hosu afir­mă că nu a existat o voinţă politică pen­tru a se face curăţenie : “Structurile de control create în acest sens ar fi tre­buit lăsate să-şi facă datoria conform legii, însă adesea nu au putut lucra normal, din cauza intereselor politice”. Acesta mai spune că, deşi, conform documentelor oficiale ale fostei Miliţii şi fostei Procuratori, la Timişoara au fost arestate în zilele Revoluţiei peste 900 de persoane, în A.L.T.A.R. nu exis­tă decât 490 de membri :“Restul nu au reuşit să dovedească, cu martori, cu acte, că au fost într-adevăr arestaţi în perioada Revoluţiei. Nu e de ajuns o declaraţie pe proprie răspundere care să justifice calitatea lor, aşa cum s-a întâmplat în multe cazuri. Dacă aş fi urmat procedurile întreţinute de unele asociaţii de profil, pe baza acelui nu­măr confirmat oficial de 900 de ares­taţi la Timişoara, în zilele Revoluţiei, aş fi avut în Asociaţie nu 490 de oameni, ci peste 1.500”. 

În opinia sa, acordarea de certi­ficate de revoluţionar ar fi trebuit să fie limitată la cei arestaţi în revoluţie şi la 200 sau 300 de luptători cu merite clare, despre a căror participare la eve­nimentele din decembrie 1989 să nu existe niciun fel de dubii : “E posibilă verificarea şi trierea celor care deţin în prezent certificate de revoluţionar, dar pentru acest lucru e nevoie de curaj, de demnitate, şi nu în ultimul rând de susţinere politică”.

 

Contestaţii de dragul contestării

Legea în baza căreia s-au preschim­bat certificatele de revoluţionar, Legea Recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victo­ria Revoluţiei române din Decembrie 1989, poate candida lejer la titlul de act normativ cu cele mai multe prelun­giri ale unui termen-limită prestabilit.

Termenul-limită prevăzut de lege pentru aducerea documentaţiei nece­sare pentru primirea certificatelor de revoluţionar a fost prelungit succesiv, de cinci ori, ultimul termen final fiind cel din 30 aprilie 2010. În ultimele şedinţe, înaintea termenului-limită, s-au aprobat sute de preschimbări de certificate de revoluţionar. De exem­plu, în ultima şedinţă, de la sfârşitul lunii aprilie, a Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din Decembrie 1989, s-au aprobat 1.037 de dosare de revoluţionar, dintre care doar trei s-au referit la revoluţionari din Timişoara, restul fiind din “centre revoluţionare” precum Teleorman, Vaslui sau Dolj.

Cu toate acestea, lucrurile nu s-au terminat în 2010, fiind “împins” ter­menul de contestaţii până în acest an. Astfel, inclusiv timişorenii care nu au reuşit să obţină certificatul de revo­luţionar până în prezent, pentru că nu aveau dovezi sau dosarele nu erau în regulă, au mizat pe această ultimă carte a contestaţiilor. “Am avut foarte multe contestaţii, inclusiv din Timiş, de la cei care nu au reuşit să obţină până acum certificatele de revoluţio­nar. Iar majoritatea au fost făcute doar de dragul contestaţiei, în sensul că la contestaţie nu se aducea nici un element nou. Majoritatea erau doar nemulţumiţi de faptul că nu au putut obţine certificatele, şi sperau că prin contestare vor primi un alt răspuns”, ne-a declarat deputatul P.D.-L. de Timiş Marius Dugulescu, membru în Comisia parlamentară a revoluţio­narilor din decembrie 1989.

 

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres