Pentru că a fost obligată de legislaţia adoptată pe plan central, şi nu dintr-un exces de transparenţă, Primăria Timişoara a decis să realizeze un sistem mult mai bun de consultare a cetăţenilor în ceea ce priveşte elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Un nou regulament local de implicare a publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului a fost pus pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Local de marţi. Însă dezbaterea publică cu privire la acest regulament a fost organizată pe lângă lege, luni, cu doar o zi înainte de discutarea respectivului regulament în Consiliul Local. De aceea, în şedinţa de marţi s-a cerut retragerea sa de pe ordinea de zi.


Timişorenii nu se vor mai trezi cu blocuri “plantate” în zone de case

De-a lungul ultimilor ani au existat o serie de planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate de Primăria Timişoara, care au stârnit scandaluri şi controverse, pentru că nu se potriveau deloc cu specificul zonei. Cele mai originale planuri de acest gen prevedeau, de exemplu, amplasarea unor blocuri în zone rezidenţiale de case sau permiteau efectuarea unor construcţii care modificau cu totul aspectul unor zone, şi nu în bine.

Aşa că s-a decis că e nevoie de o implicare şi din partea cetăţenilor în procesul de elaborare sau revizuire a planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Decizia nu a venit din pro­pria iniţiativă a Primăriei Timi­şoara, ci odată cu un ordin adoptat pe plan central, legat de metodologiile de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Conform acelui ordin, informarea şi consultarea publicului trebuie să se efectueze în toate fazele proceselor de elaborare sau actualizare a planurilor de urbanism şi de ame­najare a teritoriului.

Aşa că Primăria Timişoara a pro­pus pentru plenul şedinţei de Consiliu Local de marţi un Regulament local de implicare a publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism. Conform acestuia, timişorenii vor fi înştiinţaţi cu privire la schimbările din domeniul urbanismului operate în zona lor, încă din prima fază a unor proiecte majore, prin amplasarea unor panouri în zona vizată de constructor chiar din momentul discutării unui plan urba­nistic zonal. Astfel, toţi locuitorii din cvartalul afectat de noua construcţie vor trebui înştiinţaţi de schimbările care vor fi aduse în zonă.

Miza, în cazul în care care nu se respectă aceste prevederi legate de transparenţă, este foarte mare, pentru că, potrivit aceluiaşi regulament, “documentaţiile de urbanism care se aprobă fără respectarea tuturor eta­pelor de informare şi consultare pre­văzute pentru fiecare tip de documen­taţie de urbanism sunt nule de drept”.


Şedinţa de plen, organizată la doar o zi după dezbaterea publică

Deşi acest nou Regulament vrea să îmbunătăţească trans­parenţa în ceea ce priveşte ela­borarea şi aprobarea pla­nurilor de urbanism, procedura de adop­tare a sa, printr-un proiect de Hotărâre de Consiliu Local, a fost deficitară încă din prima fază, tocmai în ceea ce priveşte transparenţa.

Deşi ar fi trebuit publicat pe site cu 30 de zile înainte de adoptare, acest lucru nu s-a în­tâmplat. În plus, una din aso­cia­ţiile interesate de acest regu­lament, Asociaţia Proprietarilor din Zonele Rezidenţiale, a solici­tat o dezbatere publică legată de aceste noi reglementări, dez­ba­tere care a fost organizată de Pri­măria Timişoara abia luni, cu o zi înainte de supunerea la vot a Re­­gulamentului în şedinţa de plen a Consiliului Local Timişoara.

Acest mod de a asigura “transparenţa” în ceea ce priv­eşte acest regulament a nemulţumit şi o bună parte din consilierii lo­cali. “Nu e normal să organi­zezi o dezbatere publică azi a unui pro­iect de hotărâre, iar a doua zi să-l înaintezi în plen, pentru votare. E nevoie de o perioadă mai mare de timp, după orga­nizarea dezbaterii publice, în care să se aducă completări şi obiecţii. Felul în care s-a orga­ni­zat dezbaterea publică cu o zi înainte de şedinţa de plen repre­zintă o chestiune anormală”, ne-a declarat consilierul local P.D.-L. Adrian Pau.

Rodica Militaru, preşe­dintele Asociaţiei Proprietarilor din Zonele Rezidenţiale, explică de ce era important ca respec­tivul regulament prin care cetă­ţenii Timişoarei pot fi implicaţi în elaborarea sau revizuirea pla­nurilor de urbanism să fie dez­bătut şi analizat în mod cores­punzător : “Metodologia adop­tată la nivel central lasă la lati­tudinea administraţiilor publice modul de a identifica persoa­nele interesate de respectivele planuri urbanistice. Şi noi am propus, în acest sens, un Regis­tru al persoanelor fizice şi juridice interesate de urbanism, care să primească prin poştă sau prin poşta electronică date despre documentaţiile de urbanism care apar. Nouă ni se pare im­por­tant ca populaţia Timişoarei să fie informată în acest fel. Important ni s-a părut ca în acest Regulament să fie impli­cat şi Consiliul Local. Am mai propus realizarea anumitor clarificări şi am făcut observaţia că acest regulament nu se referă la zo­ne­le istorice. Ca atare, am propus punctual modificări pe articole”.

Şi Rodica Militaru se arată în total dezacord cu modul în care Primăria a înţeles să asi­gure dezbaterea publică a aces­tui regulament. “Este o boală ve­che a Primăriei, pentru că, în conformitate cu Legea transpa­renţei decizionale, un proiect trebuie să stea 30 de zile pe site-ul Primăriei, înainte de fi intro­dus în şedinţa de Consiliu la analiză şi votare. Şi, din cele 30 de zile, primele zece zile sunt pentru ca persoanele intere­sate să comunice observaţii sau suges­tii. Or, acest Regulament a fost postat pe site-ul Primăriei în 22 martie, şi nici măcar nu a fost pus în prima pagină, ci în secţi­unea de propuneri de pro­iecte, prin­tre alte câteva zeci de propuneri”.

Reprezentanta Asociaţiei Proprietarilor din Zonele Rezi­den­ţiale mai spune că a fost făcută tocmai de aceea o solici­tare de dezbatere publică, care s-a organizat luni. “La ea nu au fost invitaţi nici măcar consi­lierii locali din Comisia de Urbanism. Ciprian Jichici, preşedintele acestei comisii, a aflat de pe site-ul Primăriei de dezbatere şi a venit din proprie iniţiativă. Deci, nu se poate să le cerem consilierilor doar să ridice mâna şi să voteze nişte proiecte pro­pu­se de Primărie. Tocmai de aceea am solicitat retragerea acestui proiect din şedinţa de plen de marţi”.

Rodica Militaru afirmă că argumentaţia Primăriei, legată de nerespectarea termenelor legale pentru dezbatere publică a proiectelor de hotărâre de Consiliu Local, a fost una “de zile mari”. “Ni s-a spus că exis­tă, în Legea transparenţei decizio­nale, un articol care permite Primăriei să adopte proiecte şi în procedură de urgenţă. Ca ata­re, am verificat legea, şi am con­statat că acest lucru se poate face doar în situaţii excep­ţio­na­le, dacă se aduc grave prejudicii interesului public. Lucru care nu e aplicabil în cazul de faţă. Nu e nicio situaţie excepţională. Ei, pur şi simplu, au întârziat şi nu şi-au făcut datoria la timp. Impresia mea a fost că s-a or­ganizat o dezbatere doar ca să ni se închidă gura”.

Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timi­şoara, Petru Olariu, confirmă şi el fap­­tul că nu e normal ca o dezba­­tere publică a unui proiect de hotărâre de interes major pe plan local să se programeze cu doar o zi îna­inte de dezbaterea în şedinţa de plen. “Tocmai de aceea s-a solicitat retragerea sa de pe lista proiectelor propuse spre aprobare”.


Sute de nerespectări ale regulilor de urbanism, semnalate annual

Nevoia unui control mult mai bun al respectării legislaţiei şi regula­mentelor de urbanism în Timişoara se poate vedea şi din numărul mare de nereguli şi infracţiuni constatate anual de Primăria Timişoara la constructorii sau antreprenorii de ocazie, care strică aspectul unor zone ale oraşului, prin construcţii sau amenajări total rupte de specificul local.

Astfel, anul trecut, în urma ins­pec­ţiilor din teren, s-au întocmit 171 de procese-verbale de constatare şi san­c­ţionare a contravenţiei de către Bi­roul Disciplină în Construcţii. Şi aici a func­ţionat însă sarabanda contes­taţiilor, 28 dintre amenzi fiind contes­tate de către contravenienţi. În 42 de cazuri, cei amendaţi nu s-au obosit să-şi achite amenzile primite, procesele-verbale fiind trimise la Direcţia Fiscală pentru urmărirea amenzilor ne­achi­tate.

Pe lângă sutele de contravenţii, Biroul Disciplină în Construcţii a constatat anul trecut şi 57 de infrac­ţiuni, multe legate de amenajări făcute nelegal la imobile din zone istorice ale oraşului. Lucrurile s-au înrăutăţit, din acest punct de vedere, faţă de 2009, când au fost constatate în Timişoara de către Biroul Disciplină în Cons­trucţii mai puţine infracţiuni, 33.

Totodată, anul trecut au fost în­tocmite 26 de dispoziţii pentru desfiinţarea unor construcţii executate ilegal.