Şedinţele Camerei Deputaţilor au fost, din nou, blocate, miercuri, de parlamentarii din opoziţie. Vicepreşedintele Camerei, Ioan Oltean, pare să fi pierdut şi el şirul zilelor boicotului P.S.D. şi P.N.L. : “Este a şaptea sau a opta oară consecutiv”.
Un chiul în masă, în numele unui război de uzură, dus pe banul public, în care cei ce sabotează şedinţele Camerei, respectiv parlamentarii din opoziţie, îi acuză pe ceilalţi, de la putere, când de fraudare a sistemului de vot şi abuz în serviciu, în cazul Legii pensiilor, când îşi găsesc alte motive de protest, ultimul fiind dezacordul faţă de aprobarea de către Cameră a două hotărâri pentru constituirea grupului independenţilor.
Acest protest, care a îmbrăcat forma sabotajului, nu numai că nu-şi găseşte locul în context, demascând un apetit pentru nemuncă, dar este şi o dovadă a lipsei de respect a protestatarilor faţă de contribuabilul român, obligat să le suporte financiar aceste hachiţe, pe care ei le numesc forme democratice de protest.
În primul rând, firesc ar fi fost ca artizanii boicotului din Camera Deputaţilor să depună plângere penală, dacă sunt convinşi că au argumente indestructibile în privinţa acuzaţiilor cu iz penal aduse la adresa unor politicieni ai puterii, şi să aştepte ca Justiţia să se pronunţe.
În al doilea rând, de bun simţ faţă de populaţie ar fi fost să se prezinte la muncă şi, dacă tot şi-au luat zilele acestea libere, să renunţe la un sfert din remuneraţia de pe luna octombrie. Măcar la banii pentru aceste zile. Asta pentru a nu mai aduce în discuţie banii pentru zilele de chiul din toată perioada anului.
În al treilea rând, reprezentanţi ai acestui for legislativ nu sunt la primul derapaj de la bunul simţ, făcut pe banul public. Este suficient să le urmăreşti, unora dintre ei, activitatea, prezenţa la vot. Informaţii pe care, dacă nu le găsiţi pe site-ul Camerei Deputaţilor, aşa cum ar fi normal, le puteţi găsi acum pe o pagină web – www.alesiivoteaza.ro – născută din ideea unui O.N.G., Institutul pentru Politici Publice.
Potrivit proiectului I.P.P., “Aleşii votează”, în luna mai, media procentuală a prezenţei la vot per partid nu a depăşit 77%, pe primul loc fiind P.D.L., cu 76,09%, iar pe ultimul, alianţa P.S.D.+P.C., cu 61.92%. Iar dacă vorbim de prezenţa la zi, pentru aceeaşi perioadă, observăm că unii dintre aleşi nu au avut nici măcar o prezenţă de 25% : 12,27% Monica Iacob Ridzi (P.D.-L.), care ar putea avea ca scuză recenta naştere, Doru Frunzulică (P.S.D. + P.C.) – 19,08%, Viorel Hrebenciuc (P.S.D. + P.C.) – 19,82% sau Robert Negoiţă (P.S.D. + P.C.) – 21,14%, iar lista rămâne deschisă.
O paranteză merită a fi făcută şi în privinţa ritmului de lucru al deputaţilor. 226 de zile este media de adoptare a proiectelor de lege, calculată de I.P.P. Cu unele excepţii : 4.379 de zile a durat adoptarea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/1997, privind destinaţia sumelor încasate de Fondul Proprietăţii de Stat în cadrul procesului de privatizare a societăţilor comerciale la care statul este acţionar. Actul a fost înregistrat la Senat în 1997 şi adoptat de Camera Deputaţilor, ca for decizional, 12 ani mai târziu. Cu “doar” 3.409 zile vine din urmă Proiectul de Lege privind retrocedarea către Biblioteca Academiei a unor documente istorice, reţinute în mod abuziv la Arhivele Naţionale ale României.