După cum s-a văzut şi în cazul Maternităţii Giuleşti, poate niciunde lipsa cadrelor medicale de specialitate din unităţile spitaliceşti nu are efecte mai grave ca în maternităţi şi secţii de neonatologie. Totuşi, noi şi noi situaţii grave, cauzate de numărul insuficient de asistente şi medici, continuă să apară. Ministerul Sănătăţii a făcut public faptul că timp de cinci luni, în acest an, la Timişoara nu s-a putut realiza testarea şi tratarea copiilor născuţi prematur, care au un risc crescut de orbire, din cauza tratamentului cu oxigen din primele zile de viaţă. Cauza o constituie plecarea din sistem a medicului specialist, singurul care făcea acest gen de testări din Timiş, care a putut fi înlocuit abia după cinci luni.


Interval „de pauză”

Orice copil născut prematur, cu greutatea la naştere mai mică de 1.250 de grame, care a beneficiat de terapie cu oxigen în primele zile de naştere, ar trebui examinat oftalmologic la vârsta de patru-şase săptămâni. Şi asta pentru că, din cauza tratamentului cu oxigen, poate suferi o afecţiune retiniană, retinopatie de prematuritate, care, netratată, duce la orbire. Şi la Timişoara a funcţionat la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu” (Maternitatea Odobescu) un centru de testare şi tratare a retinoplastiei, doar că testările au fost sistate în acest an, iar părinţii copiilor născuţi prematuri au apelat la mai mulţi deputaţi timişeni pentru a face demersurile necesare pe lângă Ministerul Sănătăţii, în aşa fel încât să se reia testarea şi tratarea copiilor.
“Prematuritatea este o problemă de sănătate publică ce constituie, datorită tratamentului cu oxigen în primele zile de viaţă, un factor de risc pentru lezarea retinei, putând duce la orbire în lipsa unui tratament adecvat. Din discuţiile purtate cu mai mulţi părinţi din Timişoara, care au copii născuţi prematur, am aflat că Centrul de Tratare a Retinopatiei de Prematuritate ce funcţiona în Timişoara s-a desfiinţat la începutul anului, din cauza lipsei de fonduri”, preciza deputatul timişean independent Maria Barna, într-o interpelare trimisă pe această temă la Ministerul Sănătăţii. În opinia parlamentarului timişean, stoparea testării retinopatiei la Timişoara e cu atât mai suprinzătoare cu cât numărul de copii născuţi prematur este în creştere. „Numărul copiilor care au nevoie de acest serviciu creşte, iar o mare parte din părinţi nu au resurse materiale pentru a se deplasa la alte centre funcţionale din ţară, ori de câte ori evaluările medicale o impun”.


Ministerul susţine că a fost o problemă de personal

La începutul săptămânii, Ministerul Sănătăţii a răspuns la aceste interpelări, susţinând că a fost vorba de o problemă de personal, care a dus la sistarea testărilor timp de cinci luni. Oficialii din minister au explicat această situaţie prin faptul că medicul specialist oftalmolog care a desfăşurat activităţile specifice acestui subprogram, începând cu 2007, a renunţat la această activitate în data 1 februarie anul acesta. „Demisia medicului specialist oftalmolog a determinat sistarea screening-ului la nivelul centrului din Timişoara, până la angajarea unui nou specialist oftalmolog. Activitatea centrului a fost reluată începând cu data de 14 iunie 2010, astfel încât, în prezent, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie «Dr. D. Popescu» desfăşoară activitatea de screening pentru depistarea precoce a retinopatiei de prematuritate, tratamentul şi dispensarizarea bolnavilor”, precizează ministrul Sănătăţii, Attila Cseke.
Ministerul nu se mai încurcă în „amănunte”, cum ar fi să încerce să explice ce se întâmplă cu copiii netestaţi sau dacă e normal ca funcţionarea unui astfel de centru să depindă de un singur om.
Probabil că printre copiii netestaţi în această perioadă, există unii care prezintă risc crescut de retinopatie. Statisticile din ultima perioadă confirmă acest lucru : în 2007, din 232 de copii timişeni testaţi, 18 au trebuit trataţi, în 2008, din 369 de copii timişeni supuşi testului de retinopatie, 23 au urmat un tratament, iar în 2009, din 377 de copii prematuri testaţi la centrul timişorean 14 au urmat tratament. În ianuarie anul acesta, din 84 de copii testaţi trei au prezentat risc de retinopatie, urmând tratament.
Acest gen de situaţii, cu consecinţe foarte grave, ar putea deveni însă de domeniul banalului în următoarea perioadă, dacă va continua „exodul” personalului medical spre locuri mai bine plătite, în străinătate.