Cinematografele se întorc la Româniafilm

În urmă cu trei ani, reţeaua de cinematografe care aparţinea Regiei Autonome de Distribuţie a Filmului Româniafilm a fost descentralizată, ajungându-se la concluzia că prin trecerea acestor spaţii la Primării, acestea ar putea fi reabilitate şi reintegrate în circuitul de distribuţie a filmelor. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar printr-o ordonanţă aprobată luna trecută, reţeaua de cinematografe se reîntoarce la Româniafilm. În cazul Timişului, este vorba despre 15 astfel de spaţii, printre ele regăsindu-se şi fostul cinematograf Capitol, în care în prezent funcţionează Filarmonica „Banatul”.

Reîntoarcere la regia-mamă

În urmă cu mai bine de trei ani, după ce se analizase starea deplorabilă în care ajunseseră o bună parte dintre cinematografele aflate în portofoliul Regiei Autonome de Distribuţie a Fil­mului Româniafilm, s-a decis transfe­rarea acestor spaţii către Primării, con­venţia fiind că acestea vor fi reabili­tate, renovate şi reintegrate în circui­tul de distribuţie a filmelor.

Poate şi pentru că legea stabilea clar faptul că specificul acestor spaţii – acela de cinematograf – trebuie păstrat, Primăriile, care nu au putut „jongla” cu aceste locaţii, nu s-au arătat prea in­teresate de ele. Aşa că starea de de­gra­dare a multora din aceste imobile, în care nu s-a mai desfăşurat niciun fel de activitate de ani de zile, s-a accen­tuat, multe ajungând ruine.

Ca atare, în urmă cu câteva zile a fost publicată în Monitorul Oficial o ordonanţă de urgenţă prin care reţea­ua de cinematografe descentralizată în urmă cu patru ani se întoarce la R.A.­D.E.F. În argumentaţia respectivului proiect se precizează că în foarte multe cazuri primăriile nici nu s-au sinchisit să facă toate actele procedurale şi le­gale pentru preluarea acestor cinema­to­grafe, fiind vădit dezinteresate de ele.„Nepreluarea acestor imobile face ca situaţia lor administrativă şi juridică incertă să producă prejudicii şi con­secinţe negative imediate în ceea ce priveşte asigurarea integrităţii şi ex­ploatării cinematografelor, în interes public, potrivit destinaţiei acestora, ducând în unele cazuri la imposibi­li­tatea de accesare a unor fonduri euro­pene, precum şi la acumularea de da­torii către buget”, susţin reprezentanţii Guvernului.

Multe dintre aceste cinematogra­fe au rămas practic ale nimănui, după cum precizează R.A.D.E.F., fiind nevo­ie de existenţa unui titular care să ia măsurile urgente ce se impun în ve­derea evitării consecinţelor negative imediate care pot fi cauzate de unele dintre imobilele aflate în stare avansa­tă de degradare sau chiar în pericol de prăbuşire.

Şi tot conducerea R.A.D.E.F. anun­ţă că nu renunţă la ideea de revitali­zare a reţelei de cinematografe de stat, „în vederea asigurării distribuirii fil­mului românesc realizat cu sprijin fi­nanciar din Fondul cinematografic, precum şi a accesului cetăţenilor la vizionarea producţiei cinematografice autohtone şi internaţionale”.

Reprezentanţii Regiei România­film spun că în pregătire sunt normele de aplicare ale acestei ordonanţe de urgenţă, care vor specifica foarte clar felul în care aceste cinematografe vor fi preluate de la primării. Directorul adjunct al R.A.D.E.F., Elena Încroş­natu, spune că, după ce se va reuni Consiliul de Administraţie al Regiei, se vor adopta o serie de norme de aplica­re ale ordonanţei recent publicate în Mo­nitorul Oficial. „Motivul pentru care s-a decis preluarea acestor spaţii este foarte clar : deşi aceste săli de ci­nematograf au fost preluate de Primării în ideea că ele se vor ocupa de reabi­litarea lor şi de redarea în circuitul distribuţiei de film, acest lucru nu s-a întâmplat. În trei ani, nu s-a făcut ni­mic bun legat de aceste spaţii. În mo­mentul de faţă doar în trei dintre ele se mai face proiecţie de film”, mai spu­ne Elena Încroşnatu.

15 spaţii vizate în Timiş

Pentru spaţiile transferate din nou la R.A.D.E.F., în urma ordonanţei apă­rute zilele trecute în Monitorul Oficial, au fost declarate nule toate proto­coa­lele încheiate între primării şi R.A.D.­E.F., cinematografele trecând din pro­prietatea privată a statului şi adminis­trarea primăriilor în proprietatea publică a statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor Româniafilm.

În Timiş sunt vizate 15 astfel de locaţii. Este vorba despre Cinemato­gra­ful Fratelia, de pe strada Islaz, din Timişoara, dat în folosinţă în 1915, cu 424 mp de construcţie şi 1.187 de metri pătraţi de teren, Cinematograful Victoria, de pe strada C. Porumbescu, din Timişoara, dat în folosinţă în 1976, cu 695 mp de constrcuţie şi 886 mp de teren, Cinematograful Unirea, de pe strada Mureş, din Timişoara, dat în folosinţă în 1985, cu 897 de mp de construcţie şi 966 de mp de teren, Cinema Freidorf, de pe strada N. An­dreescu, din Timişoara, dat în folosinţă în 1925, cu 292 de mp de construcţie şi 429 de mp de teren, Cinema Arta, de pe strada I. Văcărescu, din Timişoara, dat în folosinţă în 1926, cu 475 de mp de construcţie şi 698 de mp de teren, Grădina de Vară Arta, de pe aceeaşi stradă, cu 2.000 de mp de teren, Cine­ma­tograful Dacia, de pe strada Zbo­rului, din Timişoara, dat în folosinţă în 1982, cu 553 de mp de construcţie şi 742 de mp de teren, Grădina de Vară Capitol, de pe bulevardul C.D. Loga, din Timişoara, cu un teren de 8.412 mp, Cinema Studio, de pe strada N. Lenau, din Timişoara, dat în folosinţă în 1930, cu 539 de mp de construcţie, Cinema Capitol, de pe bulevardul C.D. Loga, dat în folosinţă în 1929, cu 1865 de mp de construcţie, Cinema Timiş, de pe bulevardul Revoluţiei, dat în folosinţă în 1982, cu 1442 de mp de construcţie, Cinematograful Lucea­fă­rul, din Teremia Mare, dat în folosinţă în 1923, cu 614 mp de construcţie şi 1.439 de mp de tren, şi Grădina de Vară Select, din Sânnicolau Mare, de pe strada Victor Babeş, dată în folosin­ţă în 1955, cu 816 mp de teren.

La acestea se adaugă, în Timişoa­ra, sediul fostului Oficiu de Difuzare şi Programare a Filmelor Timiş, de pe strada Elena Nicoară, dat în folosinţă în 1961, cu 880 de metri pătraţi de con­strucţie şi 3.000 de metri pătraţi de te­ren, şi sediul Filialei Timiş a R.A.D.E.F., de pe bulevardul C.D. Loga, cu 272 de mp de construcţie.

După cum se poate vedea, este vorba despre suprafeţe mari de con­strucţie şi teren, care probabil că ar fi interesat mult mai mult primăriile dacă nu s-ar fi instituit interdicţia de schimbare a destinaţiei acestor spaţii. Probabil că multe primării ar fi fost interesate de aceste clădiri şi terenuri mai degrabă pentru a-şi rezolva pro­ble­mele legate de retrocedări, în cazul în care s-au emis hotărâri definitive şi irevocabile de retrocedare, iar bene­ficiarii acestora nu au fost puşi în po­sesie din cauza lipsei terenurilor sau imobilelor necesare.

Transferul de la primării către R.A.D.E.F. nu va fi însă unul uşor, ţi­nând cont de faptul că, probabil, multe Primării îşi făcuseră deja planuri cu privire la aceste imobile.

Situaţia e şi mai complicată în cazul unor spaţii precum cel al fostului Cinematograf Capitol unde funcţio­nea­ză în prezent, de ani buni, Filar­mo­nica Banatul. „Primăria se judecă şi acum cu Româniafilm pentru acest spa­ţiu. Ideea e că, după ce iniţial au fost de acord să ne predea cinematograful, ulterior s-au răzgândit şi nu au mai vrut să semneze documentele necesa­re”, ne-a declarat Ioan Coriolan Gârbo­ni, directorul Filarmonicii Banatul.

Procesul este în derulare la Tribu­nalul Timiş, Primăria Timişoara, ca parte în acest litigiu, solicitând obliga­rea Regiei Româniafilm de a încheia pro­tocoalele de predare - primire a sălilor de cinema şi  a grădinilor de vară pentru proiecţii cinematografice, fără de care Primăria nu se putea intabula.

Rămâne de văzut ce se va întâm­pla cu acest litigiu, ca şi cu Cinemato­graful Capitol în condiţiile adoptării recentei ordonanţe.

Gestionare defectuoasă a cinematografelor, constatată de Prefectură

Cumva în avanpremiera ordo­nan­ţei prin care se decidea reîntoar­cerea cinematografelor în adminis­tra­rea R.A.D.E.F., Prefectura Timş a făcut în acest an un control legat de constatarea felului în care Primăriile s-au achitat de obligaţia reabilitării acestor spaţii.

Rezultatele controalelor au fost dezastruoase. Raportul de control indica faptul că în Timişoara Cine­ma­tografele Dacia şi Arta şi Grădina de vară Arta sunt în stare avansată de degradare, Cinematograful Frate­lia este revendicat de fostul pro­prietar, iar Cinematograful Victoria este închiriat, aici desfăşurându-şi activitatea o policlinică. 

La Lugoj a fost organizat un concurs de soluţii pentru proiectul de renovare şi modernizare a clădirii şi au fost prevăzute în buget fonduri pentru lucrări, dar nu se ştie când şi dacă vor începe. La Sânnicolau Ma­re, Cinematograful Select şi terenul aferent au fost restituite în natură foştilor proprietari.

La Jimbolia, la încheierea proto­colului de predare-primire, cinema­tograful era închiriat unei fime, cu aceeaşi societate comercială existând şi în prezent contract de închirierere.

La Cărpiniş, la preluare, cine­ma­tograful nu se afla în stare de func­ţionare şi imobilul era foarte degra­dat. Aşa e şi acum, neexistând bani pentru reabilitare.

În Periam, Primăria a înscris imobilul în cartea funciară şi a iniţiat un proiect tehnic pentru reabilitare. La Cenad, la preluare, imobilul era în stare avansată de degradare, ca atare clădirea a fost demolată, cu promi­siunea că se va trece la reconstrucţia imobilului, dar nu se ştie când.

În Teremia Mare, Primăria a refuzat preluarea cinematografului, motivând că Româniafilm a schim­bat destinaţia clădirii şi ar fi nece­sară o investiţie foarte mare pentru a reabilita, dota şi moderniza imobilul şi a-l aduce la standardele de a funcţio­na ca cinematograf.

La Grabaţi, la preluare, cinema­tograful nu se afla în stare de funcţio­nare şi imobilul era foarte degradat. Primăria Lenauheim nu a dispus de fonduri pentru reabilitarea imobilului, dar în prezent s-a iniţiat un proiect de reabilitare cu fonduri austriece. Iar la Tomnatic clădirea se află în re­novare, la preluare fiind într-o avan­sată stare de degradare.

În unele cazuri se bănuieşte că s-a dorit ca aceste spaţii să fie lăsate în „conservare”  timp de 15 ani, până va trece termenul instituit pentru obli­gativitatea asigurării activităţii de difuzare de filme în aceste spaţii, după care imobilele pot fi înstrăinate, intrând în circuitul retrocedărilor.