Cinci milioane de euro vor fi investiţi în următorii ani de către Municipalitate pentru continuarea proiectului de reabilitare a clădirilor istorice din Timişoara, realizat în parteneriat cu Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică. Banii sunt împrumutaţi de la Institutul de Credit şi Reconstrucţie a Germaniei, pe o perioadă de 30 de ani, urmând să fie recuperaţi de Primărie, în zece ani, de la asociaţiile de locatari ai imobilelor ce vor fi reabilitate, circa 200 de clădiri. Prima etapă a acestui proiect a fost finalizată în februarie, fiind renovate patru clădiri de patrimoniu.


Împrumut aprobat

Guvernul a adoptat, săptămâna trecută, proiectul de lege prin care a aprobat ratificarea Acordului de împrumut şi finanţare între Banca de Credit pentru Reconstructie a Germaniei – KFW, Frankfurt pe Main şi România, reprezentantă de Ministerul Finanţelor Publice, şi Primăria Timişoara, pentru continuarea “Proiectului de reabilitare a clădirilor istorice din Timişoara”. Este vorba despre un împrumut de cinci milioane de euro, din care două milioane de euro contribuţie financiară. Potrivit actului normativ emis de Executiv, proiectul are ca beneficiari direcţi proprietarii de imobile, fie că sunt persoane fizice sau societăţi comerciale, Municipalitatea ori instituţii publice. “Nu este vorba despre un alt proiect, ci de o continuare a celui care a demarat în 2004. Contractul de finanţare s-a semnat la sfârşitul anului 2005 şi s-a încheiat la mijlocul anului acesta. După terminarea celor 2,2 milioane euro grant, folosite la reabilitarea primelor clădiri, s-a aprobat acest împrumut, pe 30 de ani, în valoare de cinci milioane de euro. Urmează ratificarea, în Parlament, a hotărârii de guvern, dar împrumutul este luat, contractul merge din momentul semnării lui”, a precizat Aura Junie, directorul Direcţiei de Dezvoltare a Municipalităţii. Potrivit acesteia, Primăria Timişoara va executa lucrările de reabilitare, urmând ca toate cheltuielile să fie recuperate, în tranşe, în termen de zece ani, de la locatarii imobilelor reabilitate, cu o dobândă de 2%.
Banii se vor da sub formă de credite pe imobile, nu pe familii. Pentru a putea beneficia de aceste fonduri, proprietarii clădirilor istorice trebuie să fie constituiţi în asociaţii şi să existe un acord unanim pentru reabilitarea clădirii.


100.000 de euro, costul estimat al reabilitării unei clădiri

Lucrările de reabilitare vor fi realizate de o firmă desemnată de Primărie de comun acord cu asociaţiile de locatari. „În primii zece ani ar putea fi reabilitate circa 50 de clădiri, fiind necesari în medie circa 100.000 de euro pe clădire. Însă, pentru că banii vor fi recuperaţi pe parcurs, la finalul celor 30 de ani ar putea să fie reabilitate circa 200 de clădiri”, mai spune Aura Junie. Lucrările vor începe după strângerea cererilor de la asociaţiile de locatari, astfel că, în momentul de faţă, Primăria Timişoara nu ştie ce clădiri se vor înscrie în proiect, aspect care, spun reprezentanţii Municipalităţii, va fi clarificat până la începutul lui 2011.
Prin reabilitarea clădirilor istorice din aceste cartiere, Guvernul estimează că atractivitatea turistică a zonei va creşte, fapt ce va conduce şi la atragerea investitorilor în Timişoara.


Primele imobile reabilitate

Proiectul de reabilitare a clădirilor din centrul istoric al Timişoarei a început în 2004, când primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, a cerut Germaniei extinderea proiectului de reconstrucţie de la Sibiu la Timişoara. Pentru că s-a stabilit că Timişoara necesită de un efort mai mare, în mai 2005 s-a decis realizarea unui proiect special pentru reabilitarea clădirilor din centrul istoric al oraşului. Un studiu socio-economic a arătat necesitatea începerii unor măsuri de reabilitare prudentă a clădirilor, care să sporească confortul locatarilor, dar care să nu compromită caracterul istoric al construcţiilor.
Prima clădire care a beneficiat de reabilitare prin parteneriatul dintre Primăria Timişoara şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică a fost Casa “Costa Nica”, sau “Casele Canonicilor”, imobil amplasat în Piaţa Unirii nr. 9. Faţada iniţială, în stil baroc austriac, a fost refăcută în stil clasicist după 1849. Acum, lucrările au vizat refacerea învelişului imobilului, împreună cu componentele decorative, recondiţionarea şarpantei, a tâmplăriei faţadelor principale şi elementelor de feronerie. Lucrările au fost finalizate în iunie anul trecut.
O altă construcţie vizată a fost Palatul Comunităţii Reformate, de pe str. Timotei Cipariu nr. 1, în faţa căreia a început Revoluţia anticomunistă română din 1989. Imobilul, cu elemente de inspiraţie neogotică, a beneficiat de o reabilitare a faţadelor exterioare. A fost înlocuită tâmplăria din PVC cu tâmplărie din lemn.
Tot pe baza finanţării derulate din acest parteneriat a fost reabilitată şi Casa “Paul Zsivkovich”, din Piaţa Unirii nr. 11, dar şi “Palatul Ştefania”, de pe str. Ştefan cel Mare nr. 2/Piaţa Romanilor nr. 1, unde vitrina iniţială din metal a fost înlocuită cu tâmplărie din lemn, după modelul original.
Contribuţia proprietarilor a fost proiectul tehnic şi 30% din valoarea lucrărilor de reabilitare, iar restul de 70%, a fost acoperit din fonduri GTZ. Pentru aceste lucrări de reabilitare au fost alocaţi 2,2 milioane de euro primiţi de la Guvernul german, ca fonduri nerambursabile, şi 500.000 de dolari primiţi de la Compania Ursus.
Municipalitatea anunţă că toate clădirile care au făcut obiectul lucrărilor de reabilitare în cadrul proiectelor demonstrative vor fi puse în evidenţă pe timpul nopţii prin iluminarea arhitecturală a acestora. Într-o etapă ulterioară, clădirile reabilitate, cât şi celelalte monumente istorice din Timişoara, vor fi evidenţiate prin amplasarea siglei specifice de semnalizare în scopul protejării patrimoniului imobil al oraşului.

Timişoara deţine 57 de construcţii menţinute ca monumente şi ansambluri de arhitectură. Cartierele istorice Cetate, Iosefin şi Fabric, unde sunt peste 14.500 de clădiri istorice, formează cea mai mare rezervaţie de arhitectură din ţară, de o valoare deosebită atât pentru România, cât şi pentru Europa. Lipsa lucrărilor de reabilitare şi de modernizare din ultimele veacuri a dus, însă, la o degradare avansată a acestor clădiri, multe aflându-se chiar în pericol de a se prăbuşi. Acest fapt este o piedică pentru dezvoltarea economică a oraşului şi o scădere a calităţii vieţii în oraş, consideră edilii Timişoarei. În 2006, 50% din clădirile istorice se aflau într-o stare avansată de degradare şi numai 10% din acestea erau reabilitate.