C.J.T. pregăteşte decontarea cheltuielilor pentru deponeul de la Ghizela

Multiplele „bâlbe”, scandaluri, ezitări şi schimbări de locaţie legate de amplasarea deponeului ecologic zonal i-au făcut pe unii consilieri judeţeni să creadă că „decontarea” cheltuielilor legate de investiţie de la Ghizela din fonduri europene, aşa cum s-a convenit de la început, ar putea fi una problematică. În acest sens Consiliul Judeţean a propus pentru aprobare studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economice pentru investiţia „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”, din care face parte şi deponeul de la Ghizela. Investiţia, în valoare totală de peste 50 de milioane de euro se speră că va fi suportată din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Demersuri preliminare pentru obţinerea finanţării

Zilele trecute Consiliul Judeţean a propus pentru aprobare studiul de feza­bilitate şi indicatorii tehnico-economici ai investiţiei „Sistem integrat de manage­ment al deşeurilor în judeţul Timiş”, care cuprinde şi deponeul de la Ghizela.

Valoarea proiectului depăşeşte 50 de milioane de euro, din care costurile eligibile ar fi de 38,7 milioane de euro, reprezentând 76% din valoarea totală a proiectului.

Contribuţia C.J. Timiş la finanţa­rea investiţiei va fi de 15,9 milioane de euro, din care contribuţia de 2% la cofinan­ţarea proiectului, în valoare de 705.235 de euro, contribuţia proprie a benefi­cia­rului la cofinanţarea proiectului (rest de finanţare), în valoare de 3,5 milioane de euro, TVA (recuperabil) de 9,4 milioane de euro şi alte cheltuieli decât  cele eli­gi­bile, în valoare de 2,2 milioane de euro.

Având în vedere valoarea foarte mare a acestui proiect pentru care se aprobă acum studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici, se speră că nu vor fi probleme legate de obţine­rea finanţării europene pentru acesta. După cum se plănuia de ani de zile, fi­nanţarea se va face din Fondul Euro­pean de Dezvoltare Regională, prin componenta de de proiecte pe mediu, însă este cunoscut faptul că derularea proiectului, legată în special de con­strucţia deponeului, a fost împiedicată de scandalurile şi „bâlbele” adminis­trative legate de amplasarea acestuia.

„Sperăm acum să nu fie probleme le­gate de obţinerea finanţării. Având în vedere valoarea marea a proiectului, nu ar fi prea plăcut să rămânem cu el pe cap, şi să suportăm din buget toată valoarea investiţiei, care e una foarte mare”, ne-a declarat Viorel Sasca, preşedintele Co­misiei Economice a Consiliului Jude­ţean Timiş.

Deponeul de la Ghizela are perioadă de utilizare de cel puţin 40 de ani

Conform studiului de fezabilitate, la Ghizela se vor strânge gunoaie din patru puncte mari : centrele de colec­tare Jimbolia, Deta şi Făget şi Staţia de transfer Timişoara. 

Depozitul de deşeuri va avea capa­­ci­tatea de depozitare pe o perioada de circa 41 de ani a deşeurilor menajere din întreg Judeţul Timiş. 

Fiecare localitate din judeţul Timiş va fi arondată unui centru de colectare sau unei staţii de transfer. Capacitatea totală a depozitului de deşeuri de la Ghizela va fi de 5,1 milioane de metri cubi. Pentru protecţia sa, va fi încon­jurat de o perdea de vegetaţie întinsă pe cel puţin şapte hectare.

Pentru a se evita formarea unor noi colonii de ţigani, care să-şi facă aşezări improvizate în zona deponeului sau pe lângă centrele de colectare sau staţia de transfer, acestea vor fi înconjurate de un gard de sârmă înalt de 2,3 metri.

Transportul gunoaielor la depo­neul de la Ghizela se va face cu camioane con­cepute în aşa fel încât să reducă la ma­xim riscul de împrăştiere accidentală a gunoaielor, având capacitatea maximă de 26 de tone.

Conform aceloraşi documente teh­nice premergătoare obţinerii finanţării europene, depozitul controlat zonal de la Ghizela, staţia de transfer Timişoara şi centrele de colectare aferente vor face obiectul unei supravegheri şi a unui con­trol complex pentru urmărirea efecte­lor asupra mediului si sănătăţii populaţiei.

Supravegherea depozitului Ghize­la se va face prin două tipuri de acţiuni: su­praveghere din partea organelor abili­tate şi cu atribuţii de control şi automonito­rizare făcută de operatorul depozitului. 

Odată cu implementarea acestui proiect se vrea şi trecerea în majorita­tea localităţilor mari din judeţ la siste­mul de colectare selectivă a gunoaie­lor. Astfel, în zona urbană, se va im­ple­menta colectarea selectivă pe trei pu­bele: o pubelă de deşeuri reziduale, o pu­belă de deşeuri reciclabile şi un container tip clopot pentru deşeurile din sticlă.

Colectarea deşeurilor provenite din parcuri si grădini precum şi a celor provenite din măturatul străzilor se va face separat, direct în cadrul containe­relor maşinilor de colectare.

Oraşele în care se va implementa acest sistem de colectare sunt: Timi­şoara, Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Ma­re, Deta, Buziaş, Făget, Recaş, Gătaia şi Ciacova.

În mediul rural, se va face colec­tare selectivă pe trei categorii : o pu­belă pentru deşeuri reziduale, un sac galben biodegradabil refolosibil pentru deşeuri reciclabile (exclusiv deşeuri din sticlă) şi un container tip clopot pentru deşeurile din sticlă.

Succesul acestui tip de colectare ţine însă de educaţia şi mentalităţile oamenilor, şi rămâne de văzut dacă măcar acum se va reuşi implemen­ta­rea acestui sistem despre care se vor­beşte de ani de zile.