Clasa politică românească, vindecată de fobia monarhiei

După 60 de ani în care a lipsit de la tribuna Parlamentului, Regele Mihai I a revenit în forul legislativ cu un discurs care îndeamnă la toleranţă, luciditate, demnitate şi aprecierea valorilor democraţiei. Mesajul său a fost citit chiar în ziua în care a împlinit 90 de ani. Evenimentul a stârnit nu doar aplauze, ci şi, pentru unii, semne de întrebare, mai cu seamă că Regele făcuse afirmaţia potrivit căreia Coroana Regală nu este un simbol al trecutului. Cum percep, însă, istoricii acest moment şi care e mesajul transmis indirect, dacă există un asemenea mesaj?

“Coroana Regală nu este un simbol al trecutului”

Deşi în anii ’90 nimeni nu ar fi crezut că va fi posibil ca Re­gele Mihai să ajungă să se adre­seze clasei politice româneşti de la tribuna Parlamentului, din cauza isteriei anti-monarhiste şi a urii întreţinute faţă de mem­brii familiei regale, văzuţi ca o ameninţare pentru puterea po­litică post-decembristă, ce în­cepuse să-şi împartă funcţii şi să exploateze resursele unei Ro­mânii încă bogate, marţi, foarte mulţi jurnalişti şi oameni poli­tici susţin că au asistat la un moment istoric, cu ocazia dis­cursului ţinut de Regele Mihai în Parlament.

Fostul suveran a declarat, în cadrul discursului, că Româ­nia a evoluat mult în ultimele două decenii şi că ţara are ne­voie de cârmuitori res­pectaţi şi pricepuţi, dar s-a ară­tat mâhnit că după două dece­nii de reve­nire a democraţiei oa­meni bă­trâni şi bolnavi sunt ne­voiţi să treacă prin situaţii în­jositoare. “Sunt mai bine de 60 de ani de când m-am adresat ul­tima oară naţiunii de la tribu­na Parla­mentului. Am primit cu bu­curie şi cu speranţă invitaţia” a spus Regele Mihai, dând de înţeles că s-a ajuns la un grad de nor­ma­­litate şi maturitate al socie­tăţii româneşti postdecem­bris­te. “Nu putem avea viitor fă­ră a respecta trecutul. Oame­nii că­lătoresc şi încearcă să îşi con­solideze familia şi viaţa spre binele generaţiilor viitoare. Ro­mânia a evoluat mult în ulti­me­le două decenii. Drumul nostru ireversibil către U.E. şi N.A.T.O. nu ar fi fost posibil fără acţiu­nea pentru libertate şi democraţie a legislativului românesc din 1989”, a mai spus Regele Mihai.

Foarte interesantă şi co­men­tată a fost şi remarca sa legată de faptul că  în niciun caz Coroa­na Regală nu este un simbol al trecutului, ci “o reprezentare unică a independenţei. Coroana este o reprezentare a statului în continuitatea lui istorică”.

Regele a făcut un apel la decenţă şi la regăsirea valori­lor de către întreaga societate ro­mânească. “Instituţiile demo­cra­tice nu sunt guvernate doar de legi şi de etică. Simţul dato­riei, iubirea de ţară şi compe­ten­ţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul insti­tuţiilor şi în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără mo­rală, fără credinţă şi fără me­­morie. Cinismul, interesul în­gust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile ma­rilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos”,a mai spus Regele Mihai, la tribuna Parlamentului.

“Clasa politică s-a liniştit, constatând că şansele monarhiei ca formă de guvernământ sunt mici”

Ce spun, însă, istoricii des­pre semnificaţia acestui mo­ment?

Istoricul Vasile Docea, con­ferenţiar universitar doctor la Universitatea de Vest şi mem­bru al Societăţii “Timişoara”, consideră că, fără îndoială, eve­nimentul petrecut marţi la Parla­ment are o semnificaţie deose­bită, dat fiind că Regele nu a fost primit în Parlament până acum, de foarte multă vreme, de mai bi­ne de 60 de ani. Din punctul său de vedere, discursul Regelui Mihai de la tribuna Parla­men­tu­lui poate fi interpretat ca un in­diciu al normalizării mediului po­litic românesc. “Fără îndoială că percepţia clasei politice cu pri­vire la Casa Regală s-a schim­bat foarte mult. Clasa politică româ­nească, fiind majoritar republi­cană sau anti-monarhică, a per­ceput, începând cu anii ’90, mo­nar­hia ca pe un pericol faţă de forma de guvernământ la care acea clasă politică adera. Şi atunci orice ieşire publică a Re­gelui Mihai şi a membrilor Ca­sei Regale era resimţită ca un fel de atac la legitimitatea regi­mului republican. Din ce în ce mai mult în ultima vreme, clasa politică românească s-a liniştit, pe măsură ce a constatat că şansele monarhiei ca formă de guvernământ în România sunt din ce în ce mai mici”.

De altfel, nici membrii Ca­sei Regale nu au dat de înţeles în mod clar că monarhia ar fi o formă de guvernare ce ar putea constitui o alternativă viabilă la actualul regim republican. “Poa­te fi constatată o diminuare a eforturilor Casei Regale de a convinge că monarhia este o for­mă de guvernământ dezirabilă în România şi o disponibilitate din ce în ce mai mare, remar­cată încă de la începutul anilor 2000, de a colabora cu repre­zentanţii regimului republican”, mai spune Vasile Docea.

“Regele merita această recunoaştere”

Istoricul Vasile Dudaş, coordonatorul Secţiei de Istorie a Muzeului Banatului, apreciază şi el că evenimentul poate fi considerat ca având o valoare istorică. “E vorba despre o pe­rioadă extrem de lungă de când nu a mai avut ocazia de a se adresa românilor de la tribuna Parlamentului. Să nu uităm că Regele Mihai este singurul şef de stat supravieţuitor din timpul celui de-al Doilea Război Mon­dial şi a participat la momente foar­te importante din istoria noas­tră naţională”.

Invitaţia lansată de a se adresa românilor de la tribuna Parlamentului este considerată de Vasile Dudaş ca o recunoaş­tere a personalităţii şi impor­tanţei sale în raport cu istoria naţională. “Ar fi trebuit ca a­ceas­­tă invitaţie să fie lansată de foarte multă vreme. Este bine că măcar acum s-a con­ştien­­tizat valoarea şi impor­tanţa sa. Regele Mihai este în prezent la un final de drum şi pentru toată activitatea sa me­rita această recunoaştere”.